Șapte la sută dintre elevi și studenți recunoșteau, în 2019, că au consumat droguri cel puțin o dată în ultima lună. Zece procente au recunoscut că au consumat cel puțin o dată în ultimul an, iar 14 la sută dintre aceștia au spus că au consumat droguri cel puțin o dată în viață. Cei doi deputați au inițiat, astfel, o lege prin care să introducă pedepse cu închisoarea inclusiv pentru consum, însă, prin amendamente, aceste reglementări au fost eliminate la Senat. A rămas, în schimb, și a fost adoptată propunerea ca oferirea unui minor, spre consum, a unor inhalanți chimici toxici să fie pedepsită cu închisoarea de la 1 la 4 ani. În prezent, această faptă se pedepsește cu pușcăria de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Deputații PSD Dan Constantin Slincu și Laura Vicol arată, în expunerea de motive aferentă unui proiect de lege depus în Parlament și trecut, recent, de Senat, că, în urma unor documentări cerute și obținute de la Ministerul Justiției, DIICOT, Agenția Națională Antidrog și Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2019, 14 la sută dintre elevii și studenții din România au declarat că au consumat droguri cel puțin o dată în viață.
De asemenea, tot în 2019, 10 la sută dintre elevi și studenți au recunoscut că au consumat droguri cel puțin o dată în ultimul an, iar 7 la sută dintre elevi și studenți au confirmat că au consumat droguri cel puțin o dată în ultima lună. Aceste date au fost publicate într-un document oficial care a stat la baza unui proiect de lege care dorea să modifice atât Legea 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cât și legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Piața neagră a etnobotanicelor
Astfel, parlamentarii în cauză precizează că se constată o creștere a consumului de etnobotanice în rândul copiilor și al adolescenților, în condițiile în care aceste substanțe se află pe piața din România de 15 ani, motiv pentru care este necesară modificarea legislației privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare, „astfel încât consumul să fie de asemenea incriminat cu închisoarea, la fel cum se întâmplă în cazul Legii 143/2000”.
Conform documentului citat, „deși consumul nu mai este legal, etnobotanicele continuă să circule masiv pe piața neagră, cu toate că, de mai bine de 10 ani, este în vigoare o legislație care interzice acest lucru. (…) Dacă nu se intervine cu acțiuni de conștientizare, prevenție și sancționare, se va profila în continuare consumul substanțelor denumite generic etnobotanice”.
Proiectul inițial conținea și alte modificări
Forma inițială a proiectului de lege își propunea să modifice și Legea 194/2011, în sensul că să se pedepsească cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani efectuarea fără drept de operațiuni cu produse psihoactive, cultivarea, producerea, fabricarea, experminentarea, prepararea, oferirea, deținerea, transportul și cumpărarea pentru consum de astfel de substanțe.
De asemenea, proiectul propunea o pedeapsă cuprinsă între 2 și 7 ani de închisoare dacă este vorba despre droguri de risc, iar, în cazul în care autorii sunt minori, cu vârsta între 14 și 18 ani, pedeapsa să fie închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă.
Aceste modificări propuse au fost respinse, total sau parțial, în avizele Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ sau Consiliului Superior al Magistraturii.
Pedepse sporite pentru inhalanți chimici toxici
În schimb, a rămas în picioare modificarea propusă a fi adusă articolului 8 din Legea 143/2000, conform căruia „furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți clinici toxici unui minor se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 4 ani”. În forma aflată în vigoare, în prezent, a acestui text de lege, pedeapsa este la jumătate din limita propusă, respectiv închisoarea de la 1 la 2 ani sau amendă.
Conform studiilor de specialitate, aceste substanțe denumite inhalanți clinici toxici se referă la adezivi, cum ar fi lipici sau prenadez, celebrul aurolac, glue, benzemi, aerosoli din doze de spray sau gaz butan, vopseluri, anestezici medicali sau diverși nitrați.
Din punct de vedere al legii, ar exista aproximativ 1.000 de astfel de inhalanți clinici toxici, lista fiind aprobată prin ordin al Ministrului Sănătății.
Proiectul a trecut de Senat, după ce a fost „ciopârțit” în Comisia Juridică
Ajunsă la Senat, legea propusă de către cei doi deputați social-democrați, dar care a fost semnată de 59 de parlamentari PSD a suferit modificări, mai exact a fost ciopârțită. Potrivit Raportului comun al Comisiei Juridice și al Comisiei pentru Sănătate, din 21 martie 2023, au fost formulate și admise mai multe amendamente. Aceste amendamente au modificat, pe de o parte, titlul proiectului de lege, actul fiind redenumit „pentru modificarea și completarea Articolului 8 din legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri”. Iar, pe de altă parte, au fost eliminate din corpul proiectului de lege toate articolele propuse, mai puțin ultimul, cel referitor la dublarea pedepselor pentru punerea la dispoziția unui minor a consumului de inhalanți chimici toxici.
În această formă, propunerea legislativă a fost înaintată Plenului Senatului, care, la data de 29 martie 2023, a adoptat-o. Din 99 de senatori prezenți, 98 au votat pentru adoptarea legii. Nu a existat niciun vot împotrivă, ci doar o abținere. Parlamentarul care nu și-a exprimat votul este Diana Șoșoacă.
La data de 3 aprilie, legea, în forma adoptată de Senat, a ajuns la Camera Deputaților, care este forul decizional. Comisia Juridică, Comisia pentru Sănătate și Comisia pentru Apărare au termen să depună raportul final până pe data de 24 aprilie.