Prin această ofertă, pensionarii militari sunt atrași la vot, pentru partidele din actualul guvern. Modificările s-ar putea face abia din ianuarie, iar bugetul pentru majorări ar putea veni tot din cel de anul viitor – așa cum a explicat, ieri, Marcel Ciolacu. În paralel, fostul șef SRI, Eduard Hellvig, a anunțat, tot ieri, că se întoarce în PNL și urmează să preia conducerea partidului, din ianuarie. Acesta ar fi încă un semnal dat pensionarilor militari că viitorul șef al celui de-al doilea partid de la guvernare le-ar susține cerințele pentru legea pensiilor militare.
Legea pensiilor militare a creat un val de antipatie în rândul foștilor angajați din sistemul de apărare care au votat în masă pentru Călin Georgescu, conform unei prime evaluări pe care PSD și PNL le-au făcut după alegerile de duminică. Cele două partide de la guvernare s-au reorganizat, pe repede-înainte, pentru a face față rundei de alegeri parlamentare de duminica viitoare, pentru a nu pierde mai mult decât până acum.
Prima decizie pe care a luat-o PSD a fost să atragă cel puțin voturile pensionarilor militari și a celor care lucrează acum în sistem, prin promisiuni venite din partea actualului premier, Marcel Ciolacu. Acesta a spus că nu va pleca de la Guvernul României până nu va da o Ordonanță de Urgență prin care să se rezolve problema pensiilor militare și a promis că va negocia și cu liderul PNL, Ilie Bolojan, dar și cu ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, pentru ca o majorare să fie prevăzută în bugetul pe 2025.
„Voi merge la Guvern. S-a iscat o discuție privind pensiile militare, o să fac o ședință și cu domnul Bolojan. E total incorect că militarii au fost atrași dintr-un interes electoral într-o dispută în ceea ce privește pensiile lor. Au fost împinși cumva în disputa electorală dintre partide”, a declarat premierul Ciolacu, spunând că nu ar fi corect să plece de la guvernare până când nu va da o ordonanță de urgență care să corecteze problema inechităților pensiilor militare. „A fost o temă incorectă care s-a dus ca și percepție publică. Eu reprezint guvernul României”, a adăugat premierul.
Intervenția Avocatului Poporului a blocat legea
Situația s-a iscat chiar înaintea duminicii alegerilor prezidențiale. Actul normativ mult așteptat de toți rezerviștii din sistem, dar și de actualii militari și polițiști, este Legea actualizării pensiilor militare aflate în plată nr. 559/2024, votată de Camera Deputaților și de Senat, dar nu a ajuns la promulgare, fiind atacată la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului. Se aștepta un atac din partea USR, dar nu a mai fost nevoie.
Această Lege fusese adoptată, după protestele recente, când sindicaliștii din domeniul apărării au protestat pentru a cere majorări la pensie și modificări legislative care să elimine inechitățile. Peste 30.000 de protestatari militari au fost la finalul lunii octombrie în Piața Victoriei, iar viitorul protest e programat pentru 29 noiembrie, chiar înainte de alegerile parlamentare.
Surse din PSD spun că decizia a fost luată de partid și declarația fostului președinte PSD, proaspăt demisionar, vine pe fondul pericolului ca militarii și pensionarii din sistemul de apărare să continue să voteze în semn de protest față de partidele de la guvernare.
Această ofertă ar trebui să-i facă să se gândească la viitor și să-i determine să voteze PSD sau măcar PNL, pentru continuitate în viitoarea guvernare, pentru că li se garantează ceea ce li s-a promis. Pericolul este ca voturile acestora să meargă în continuare la AUR, SOS și la alte partide suveraniste, care ar scoate din viitorul guvern cel puțin una dintre cele mai puternice formațiuni politice din prezent.
Simultan, la PNL, revenirea fostului șef SRI, Eduard Hellvig, urmând să preia conducerea partidului din luna ianuarie, vine ca o garanție pentru faptul că partidul va susține aceste cerințe ale pensionarilor din sistemul de apărare.
I-a enervat pe rezerviști
Legea nu putea fi atacată pentru neconstituționalitate decât printr-un artificiu care a fost găsit de Avocatul Poporului: motivul - „nu a văzut sursa de finanțare” pentru majorările care ar trebui să se facă. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) anunțase, chiar înainte de votul Senatului, că s-ar putea întâmpla ceva care va bloca promulgarea acestei legi, fiind previzibilă intenția de a nu se majora veniturile militarilor rezerviști. SCMD spune că aceasta a fost de la început intenția politicienilor, iar proiectul de lege nu a fost decât un joc electoral.
Acțiunea Avocatului Poporului de a ataca la CCR proiectul de lege pentru indexarea pensiilor militare (care a fost votat de ambele camere ale Parlamentului) a confirmat predicțiile rezerviștilor de la SCMD pe care Jurnalul le-a anunțat înainte de votul din Senat, iar militarii și rezerviștii au înțeles că „trucul” a venit chiar de la Guvern.
Președintele SCMD a declarat, pentru Jurnalul, că acțiunea Avocatului Poporului este ilegală, dar a reușit să blocheze promulgarea - așa cum se aștepta -, astfel încât promulgarea să vină după 17 decembrie (data la care va veni răspunsul de la CCR). SCMD a dat-o în judecată pe Renate Weber.
Va decide viitorul președinte
Promulgarea va fi decisă de viitorul președinte al României, după alegeri, iar legea s-ar aplica doar după 1 ianuarie 2025, când ar interveni o nouă problemă, anume înghețarea pensiilor și a salariilor. „Veți vedea că după Legea bugetului vom fi anunțați că totul se prorogă. Totul s-a făcut ca să treacă alegerile. Ei s-au prefăcut că fac legea, noi ne-am prefăcut că îi credem. Ceea ce am dorit noi a fost o lege coerentă, pe care să o cerem să fie aplicată, nu o lege cu zeci de ordonanțe de urgență. Problema bugetului este falsă, pentru că noi contribuim la casele noastre de asigurări. Fiecare contribuie la bugetul lui de asigurări sociale”, a declarat, pentru Jurnalul, Mircea Dogaru, președintele SCMD.
Legea 559 corectează inechitățile din sistemul de pensii militare și oferă un sprijin meritat veteranilor și rezerviștilor din domeniul apărării și siguranței naționale, majorările urmând să fie plătite din bugetele ministerelor din sistemul de apărare. Guvernul a estimat impactul bugetar pentru majorări la 4,4 miliarde de lei, dar calculele făcute de Ministerul de Finanțe arată un impact de 6,9 miliarde de lei, deși același minister spune că nu deține informații în legătură cu numărul de beneficiari și cuantumul majorărilor de pensie militară rezultate în urma aplicării prevederilor acestui proiect de lege.
Miting înainte de alegerile parlamentare
SCMD cheamă sindicatele la un nou protest, vineri, pe 29 noiembrie, chiar înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale. Este chemată toată societatea civilă, în special militari, polițiști și sindicate. Acțiunile de protest organizate de SCMD anul acesta au început cu mitingurile din 9 mai și 7 iunie a.c., urmate de negocierile cu Guvernul. Sindicatele au continuat cu pichetările sediilor PNL și PSD, în august și septembrie, la care au participat SCMD, SNPPC, FSANP și cinci asociații - ROMIL, ANCMRR-MApN, ANCMRR-MAI, AORR și LAPDM.