Odată cu introducerea pensiilor de serviciu, denumite generic pensii speciale, în România s-a creat o categorie favorizată de pensionari. La sfârşitul lunii octombrie, Casa Naţională de Pensii Publice avea în plată 9.331 de pensii speciale, iar efortul financiar pentru achitarea lor a fost de 108,5 milioane de lei, echivalentul a 91.187 de pensii medii. Cele mai multe pensii speciale sunt plătite foştilor magistraţi, 3.849 la număr, ele fiind şi cele mai mari, în medie 18.629 lei. Efortul bugetului de stat pentru susţinerea lor va creşte considerabil de anul viitor, când este aşteptat un val de pensionări în rândul procurorilor şi judecătorilor. Tot de la anul însă, va mai apărea o categorie de pensii special, care vor scoate din bugetul de stat peste 150 de milioane de lei.
Dacă ar fi calcultate conform punctajului acumulat în timpul activităţii, pensia medie a unui magistrat ar fi fost în octombrie de 3.169 de lei. Diferenţa este suportată însă de la bugetul de stat, iar luna trecută această contribuţie s-a ridicat la peste 66 milioane de lei. O sumă cu care statul ar fi putut plăti 55.000 de pensii medii, în condiţiile în care la sfârşitul primului semestru valoarea ei era de 1.189 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică, cea mai mică din Europa, după Bulgaria. Ele sunt cele mai costisitoare pensii speciale pe care le plăteşte statul român, având în vedere contribuţia foarte mică la bugetul asigurărilor sociale.
Creştere exponenţială
Evoluţia pensiei de serviciu pe care o primesc magistraţii pensionari arată o dublare a ei, concomitent cu creşterea numărului de beneficiari. În ianuarie 2016, cei 3.304 de magistraţi pensionari primeau o pensie specială medie de 9.221 lei, din care bugetul de stat acoperea 8.169 de lei. În ianuarie 2018, ea urcase la 17.735 lei, numărul beneficiarilor, la 3.653, iar contribuţia bugetului de stat, la 16.511 lei. În doi ani, acestea aproape s-au dublat, la fel ca şi efortul statului pentru susţinerea lor.
Magistraţii, pensionare timpurie
Potrivit modificărilor aduse la statutul magistraţilor, aceştia se vor putea pensiona de la 1 ianuarie 2020 înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au o vechime în profesie de 20-25 de ani. Practic, mulţi dintre ei vor putea solicita pensia specială chiar de la vârsta de 45 de ani. „De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii(…)”, potrivit modificărilor aduse statutului magistraţilor. Pensionarea timpurie ar fi trebuit să intre în vigoare din acest an, dar prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 s-a decis o amânare.
S-au lipit şi auxiliarii
Introducerea pensiilor de serviciu a adus cu sine un sistem preferenţial de calculare ce nu ţine cont de principiul contributivităţii. În cazul magistraţilor, pensia de serviciu reprezintă 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile de care au beneficiat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, la care se adaugă, dacă e cazul, un procent de 1% pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea minimă necesară (de 25 de ani). Mai mult, ulterior, pensii speciale a reuşit să obţină şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor. În octombrie 2019 pensia medie în cazul celor 1.795 persoane care beneficiau de ea era de 4.389 lei, din care de la bugetul de stat se plăteau 2.479 lei.
Magistraţii pensionari cu cele mai mari 20 de pensii încasează lunar între 37.000 de lei şi aproape 74.000 de lei brut
Cât poate rezista sistemul?
La sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului, numărul mediu de pensionari a fost de 5,159 milioane de persoane, iar numărul salariaţilor, de 5,6 milioane (fără personalul din sistemul de ordine publică, siguranţă naţională și apărare). Cu un raport aproape unitar şi cu o îmbătrânire accelerată a populaţiei, peste care se suprapune un exod masiv al forţei de muncă, România nu-şi va putea permite, pe termen lung, să susţină un astfel de sistem de pensii. Pe de altă parte, pensiile speciale au fost extinse în ultimii ani şi la alte categorii. Ultimii veniţi în acest club al pensionarilor de lux vor fi din 2020 primarii, viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții de consilii județene, care vor beneficia de pensiile speciale pentru limită de vârstă. Impactul bugetar anual pentru plata lor va fi cuprins între 150 şi 170 milioane de lei.