Curtea Constituțională a României amână din nou decizia privind pensiile magistraților, pentru data de 11 februarie 2026.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, transmite CCR într-un comunicat.
Aceasta a fost a patra ședință a CCR pentru a decide asupra pensiilor speciasle ale magistraților, după ce ședința din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenți în sală. Anterior, altă ședința a avut loc duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.
Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susținând că noile reglementări afectează independența justiției și conduc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.
Prima formă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziție este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.
ȘTIRE INIȚIALĂ Avocata Silvia Uscov a contestat numirea, de vara trecută, a doi judecători ai Curții Constituționale. Este vorba de Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Curtea de Apel București decide vineri, de la ora 9.00 asupra acestei contestații.
Totodată, de la ora 10.00 are loc a patra întâlnire a judecătorilor CCR pentru a decide asupra pensiilor magistraților, după ce ședința din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenți în sală. Anterior, altă ședința a avut loc duminică, 28 decembrie, dar a fost amânată pentru 29 decembrie.
Sesizarea a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. Judecătorii Înaltei Curți au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susținând că noile reglementări afectează independența justiției și conduc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.
Prima formă a legii privind pensiile magistraților a fost respinsă de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul de reformă aflat în prezent în analiza CCR prevede modificarea modului de calcul al pensiei, aceasta urmând să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, este propusă creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat. Perioada de tranziție este stabilită la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual, cu câte un an. Conform proiectului, în anul 2042, magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta de 65 de ani.