Statul ar urma să acorde jumătate din costul fiecărui curs de calificare, recalificare, specializare sau perfecționare, din bani europeni, iar restul va trebui să suporte angajatorul. Schema aceasta de ajutor de stat se potrivește foarte bine pentru nevoile multinaționalelor care oricum fac formare continuă, până acum fiind plătită din banii companiilor. Pentru ceilalți întreprinzători privați înseamnă o cheltuială suplimentară, fără a avea vreo garanție că și-ar putea păstra angajații, după ce aceștia vor obține noile diplome.
În mediul corporatist există regula trainingului periodic, atât cu resurse din interiorul companiilor, cât și din afara lor, iar cursurile pentru angajați au fost plătite până acum din banii corporațiilor. Proiectul de lege depus de Raluca Turcan, pentru a se acorda ajutor de stat firmelor private care vor să plătească formarea profesională continuă a propriilor angajați, va reduce 50% din cheltuielile multinaționalelor care făceau acest lucru și până acum, iar acestea au deja posibilitatea de a face cursuri cu resursele lor interne sau cu firmele partenere care le asigurau „training” pentru angajați.
În schimb, pentru companiile private mici și mijlocii, această schemă de ajutor de stat înseamnă plata suplimentară a 50% din costurile cursurilor cu specializarea, calificarea, recalificarea angajaților, fără a exista posibilitatea de a face contracte de muncă ferme, prin care angajatului trimis la școlarizare să i se impună să rămână în aceeași firmă, pe termen de cel puțin cinci ani.
HoReCa a dat Europei zeci de mii de calificați
În ultimii 15-20 de ani au existat mai multe încercări de a forma personalul la locul de muncă, dar angajatorii s-au trezit că oamenii le pleacă, după ce își completează CV-ul cu noi diplome și experiență relevantă, astfel încât să poată obține mai ușor un post bine plătit la o firmă din vestul Europei.
„Noi am avut experiențe neplăcute cu formarea angajaților, pentru hoteluri și restaurante, încă de la nivelul anului 2010. Ne chinuiam să găsim oameni, mai ales pentru litoral, unde munca în HoReCa e sezonieră. Investeam în pregătirea lor la locul de muncă sau chiar am plătit cursuri de formare profesională acreditate, la firme specializate, iar cei mai mulți au plecat imediat după ce au obținut diploma. Am introdus clauze în contractele de angajare, pentru a avea garanția că vor rămâne la noi pe o perioadă de cel puțin cinci ani, dar instanțele de judecată le-au dat câștig de cauză celor care au plecat, încălcând contractul, motivarea fiind că li se încalcă lor drepturile și libertățile, prin astfel de clauze contractuale”, a explicat, pentru Jurnalul, un angajator din domeniul HoReCa. Acesta a fost unul dintre cele mai afectate de lipsa forței de muncă, după anul 2000.
La fel este în industrie și în construcții
O situație asemănătoare există în domeniul producției, în fabrici și în construcții. Mulți angajatori de pe piața românească au încercat, în ultimii 10 ani, să preia forța de muncă formată în varianta hibrid, prin învățământ dual, de la liceele tehnologice, pe baza unor contracte care obligau elevii să rămână angajați pe o perioadă de la doi la cinci ani, însă și aceștia au ajuns frecvent în situația de a investi sume foarte mari în pregătirea profesională a unor angajați care au plecat în șomaj sau la alte companii, imediat după terminarea cursurilor, încălcându-și contractele. Instanțele de judecată au dat câștig de cauză tot absolvenților de învățământ dual care nu au mai dorit să muncească la firmele care le-au asigurat pregătirea. „Am investit peste 150.000 de euro în formarea tinerilor pe care ni-i doream ca angajați, acum cinci ani, dar au plecat toți după terminarea liceului. În instanță nu am obținut nimic. Am aflat că așa au pățit aproape toți cei care au crezut că-și pot forma angajații preluați prin învățământul dual. Așa se va întâmpla și dacă angajăm salahori și le facem cursuri de formare profesională. De ce ar sta la firma mea, dacă poate să folosească diploma ca să plece la muncă în Germania? Chiar dacă instanța de judecată decide să-mi plătească angajatul banii pe curs, lui îi convine să-mi dea banii înapoi, dar pierderile mele sunt mult mai mari, dacă rămân fără oameni, când am de făcut lucrări”, spune patronul unei firme de construcții.
Sancțiuni prevăzute pentru eventuale fraude
Proiectul de lege depus în Parlament de Raluca Turcan prevede sancțiuni doar pentru firmele care ar putea comite fraude, dar legal nu poate fi obligat niciun angajat să rămână în companie, după ce termină cursurile. Mai mult, multinaționalele care deja au „traineri” proprii sunt singurele care vor încasa bani din acest ajutor de stat, fără a putea fi acuzate de vreo fraudă, legea venindu-le în ajutor doar lor.
Proiectul de lege nici măcar nu prevede acordarea voucherelor doar pentru formare profesională prin cursurile acreditate de Autoritatea Națională pentru Calificări (A.N.C.), care presupun existența unor specializări, calificări sau perfecționări cu un anumit număr de ore, conform legislației în vigoare, cu suport de curs și lectori verificați de ANC sau cu examene finale, pentru obținerea unor diplome. „Această formare poate să fie realizată fie în interiorul întreprinderii, fie cu formatori specializați. În felul acesta, încurajăm investitorii să sprijine resursa umană și, pe fond, cea mai profitabilă investiție este cea în resursa umană”, a explicat Raluca Turcan. Astfel, statul va plăti jumătate din costul trainingurilor pe care multinaționalele le fac pentru angajați, iar echivalentul unui astfel de curs se va putea ridica până la 9.600 de lei, cât specifică proiectul de lege.
Confuzie între traininguri și cursuri acreditate
Există din start o situație confuză pe care a prezentat-o chiar deputatul PNL: cu toate că sunt incluse trainingurile din interiorul companiilor, nu doar cele făcute cu formatori specializați, este dată ca exemplu structura prevăzută de lege doar pentru cursurile acreditate de ANC: „Vorbim despre inițiere, specializare sau calificare sau recalificare de nivelele 1, 2, 3 respectiv 4. Cursul de calificare-recalificare nivel 1 presupune achiziționarea unui vouchere de 2.400 de lei, cel de nivel 2, 3.000 de lei, cursul de nivelul 3, 4.900 de lei și cel de nivel 4 , de 9.600 de lei. Cursul de formare și inițiere în interiorul companiei are o valoare de 2.400 de lei”, a spus Raluca Turcan, precizând că ajutorul de stat poate să depășească 50% din contravaloarea cursului de formare, în anumite situații, cum ar fi persoanele cu dizabilități.