BNR: Peste 500.000 de firme vor dispărea în viitorii 10 ani

Nouă din zece firme active acum în economie vor dispărea peste 10 ani neputând să facă faţă provocărilor, consideră cercetătorii Băncii Naţionale. Asta înseamnă că 500.000 de entităţi economice vor da faliment. Şi mai rău este că firmele rămase nu vor putea să amelioreze decalajul economic pe care-l avem faţă de UE având în vedere că activează în sectoare care nu generează valoare adăugată ridicată sau nu presupun cunoaștere avansată. Multe din aceste firme sunt multinaţionale cu activităţi în comerţ sau în servicii şi foarte puţine sunt companii care aparţin statului român sau sectorului privat autohton.

Numai 58 000 de firme, sub 10 la sută din totalul companiilor active din România, vor mai exista peste 10 ani, potrivit unui studiu al Băncii Naţionale, coordonat de Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR. Acestea formează aşa numita masă critică de firme care vor influenţa viitorul economic al României, alături de entităţile care se vor înfiinţa şi care vor putea deveni performante.

Numai 13.000 de firme performante

Din cele 58.000 de firme supravieţuitoare numai 13.100 sunt cu adevărat performante, adică au avut profit mai mulţi ani, au grad de îndatorare scăzut, productivitatea muncii peste media naţională, au o cotă de piaţă importantă în sectorul în care activează etc. Vestea proastă este că majoritatea acestor performeri provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoștințe ridicat. “ De exemplu, numărul companiilor performante din sectoarele prestatoare de servicii care presupun un nivel de cunoaștere mai ridicat este de 1 287, în timp ce numărul companiilor din sectoarele cu valoare adăugată mai mică a ajuns la 5 068. Acestea din urmă generează împreună afaceri de două ori mai mari decât firmele din sectoarele mai performante (circa 53 miliarde lei, în decembrie 2015)”, se arată în studiul BNR.

41 la sută din valoarea adăugată brută creată în economie de sectorul companiilor nefinanciare este realizată de cele 13.100 de firme performere

Studiul Băncii Naţionale încearcă să creioneze o imagine despre cum va arăta economia României în deceniul următor. Pot firmele să facă față diverselor provocări, cum ar fi aderarea la zona euro? Întreprinderile de stat pot fi pârghii în sprijinirea economiei?

De ce nu putem prinde din urmă zona euro

• Analiza ultimelor două decenii ne arată că nu vom ajunge prea curând la o structură și un nivel de dezvoltare apropiate de cele ale zonei euro 23. Studiul arată că limita maximă de creștere sustenabilă pentru PIB-ul României este în jurul a 3,5 la sută pe an;
• Productivitatea muncii aferentă firmelor din masa critică s-a îndepărtat în ultimii ani de valoarea medie europeană. Pe termen scurt, diminuarea efortului făcut de firme cu fiscalitatea forței de muncă poate ajuta, însă pe termen mediu, autoritățile sunt chemate să asigure un sistem educațional compatibil cu nevoile pieței muncii;
• Balanța de putere în economie după proveniența acționariatului cel mai probabil va continua să se dezechilibreze în favoarea firmelor cu capital majoritar străin. De altfel, structura masei critice de firme evoluează în această direcție.
• Autoritățile pot contribui în această direcție prin asigurarea unui mediu concurențial echitabil, indiferent de proveniența capitalului. În plan fiscal, una dintre soluții este implementarea rapidă a directivei europene privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a plății obligațiilor fiscale. În plan comercial, autoritățile ar trebui să ofere același tratament firmelor cu capital majoritar autohton comparativ cu cel aplicat firmelor străine;