Evenimentul se va derula în format hibrid și  va fi susținut de către unii dintre cei mai reputați specialiști internaționali în domeniu precum prof. dr. Volker Homberg-președintele Federației Mondiale pentru Neuroreabilitare (WFNR), prof. dr. Natan Bornstein, membru al boardului Organizației Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (WSO), prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuro-Reabilitare (EFNR) etc.

Cursul European de Neuroreabilitare, care se va desfășura la Eforie Nord în perioada 2-3 septembrie,  va da continuitate programelor științifice medicale, al căror concept și dezvoltare se derulează sub egida Fundației Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR) , Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj-Napoca și Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum  şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

“După o lungă perioadă de așteptare, generată de pandemia COVID-19, intecțiunea umană începe să prindă contur și în sfera acțiunilor noastre științifico-medicale din domeniul neurologiei reușind, prin această a dousprezecea ediție a cursului european de neuroreabilitare, să reunim peste 100 de medici neurologi români și străini, alți 700 de medici rezidenți și specialiști urmând să se interconecteze la acest eveniment științific prin platforma online a European Teaching Course on Neurorehabilitation și pot spune că,  prin numărul mare al participanților care sunt atrași, cu siguranță, de valoarea lucrărilor ce vor fi prezentate de către unii dintre cei mai renumiți profesori neurologi ai lumii, acest eveniment va aduce un plus considerabil neurologiei globale în general, și neuroreabilitării în special” a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu. președintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

Printre temele lucrărilor științifice ce vor fi prezentate în cadrul evenimentului se numără: „Recuperarea proporțională post Accident Vascular Cerebral sau COVID lung”, „Conceptul de rezervă neurobiologică și impactul acesteia în procesul de recuperare după AVC”,  „Instrumente de reabilitare într-o lume digitală și metavers” sau „Esența neuroreabilitării într-o interpretare filozofică”. De asemenea, din paleta extinsă a acestei manifestări științifice dedicată neuroreabiltării, nu vor lipsi nici prezentarea unor cazuri clinice extrem de complexe.

Pacienții cu AVC, afectați  de lipsa centrelor de neurorecuperare

Accidentul Vascular Cerebral (AVC) este în mod fundamental o afecțiune cronică și implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistență medicală cu pregătire în neurologie, aistență medicală de reabilitare, terapie ocupațională și terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate , în baza unor competențe aprobate și a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializați în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuți și asistenți medicali specializați în reabilitare. “Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea reabilitării formale, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârșitul acestui demers terapeutic complex” a precizat Dafin Mureșanu, adăugând că “interesul central al cercetătorilor științifici, precum și cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înțelegeri a impactului îngrijirii de reabilitare care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul, în special în ceea ce privește utilizarea resurselor și costurilor, încercându-se în permanență găsirea unor soluții de eficientizare”.

Supraviețuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă existentă la nivel naţional, cu care se confruntă pacienţii care au suferit, în special, un Accident Vascular Cerebral, este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică. Amintim că, potrivit studiului RES-Q al ESO (European Stroke Organisation), în 10 spitale din România au fost internate 1.052 de persoane care au suferit un AVC. Dintre acestea, doar 5,4% au beneficiat de centre speciale de recuperare neurologică, 3,2% au fost plasate în aziluri de îngrijiri medicale, 3,6 % au fost redirecţionate către alte spitale, 14% au decedat, în timp ce 73,8% au fost trimise acasă, principala cauză fiind lipsa acută a centrelor de neurorecuperare.