Producția agricolă trebuie să fie de bună calitate și astfel va crește și profitul.
"În momentul în care faci hrană trebuie să te gândești cum, cu ce o faci ca să fie de calitate și, evident, profitul vine. Pe zi ce trece, în România realizăm producție de mai bună calitate și de aici această șansă de a prinde profitul în mâna acelora care lucrează și să îl putem distribui acolo unde societatea are nevoie.
Investițiile sunt cele care ne dau siguranță și trăinicia acțiunii noastre economice. Investiții care s-au făcut cu sprijin european. Știind că Planul național strategic și, în general, politica agricolă comună are un Pilon 2 care înseamnă investiții serioase în țară. Și aceste investiții se pot comensura astăzi prin ceea ce avem în industria alimentară. Pentru că vorbim de hrană, trebuie să o vedem acolo unde se produce ea, acolo unde se întoarce brazda țării și unde se cresc animalele și păsări.
Avem două sectoare fanion în România și care sunt în planul respectului european, avicultura și viticultura. Sunt două domenii unde, prin investițiile de-a lungul vremii, performanța este la ea acasă. Piața, calitatea produsului și profitul", explică acesta.
Au fost investiți circa 15,83 de miliarde de euro în agricultuiră prin Planul național strategic.
"Sunt 15,83 miliarde de euro investiții (Planul național strategic n.red.), din care 10 miliarde sunt plățile directe și 5,83 de miliarde sunt pentru investiții. Este o altă dimensiune, sunt alte obiective pe care noi le avem în vedere. Obiectivele de investiții se îngemănează cu alte fonduri, vin pe alte canale. De pe Fondul de modernizare, sume care sunt puse la dispoziția fermierilor și industria alimentară. Vin prin independența energetică de care se folosește astăzi în dinamica de interes planetar. Trecem de la o formă de energie la altă formă de energie atât de necesară, în consonanță cu dorințele față de mediul curat dar și pentru performanța producției.
Producția de lapte și cea de pâine sunt în situația în care căutăm soluții de armonizare, în așa fel încât fermierul, care este primul interesat și este baza activității economice, să fie într-un confort economic necesar, motiv pentru care în Planul național strategic, pe de o parte, sunt plățile directe, care sunt mai substanțiale decât până acum, producând forme noi de sprijin, pe de altă parte în domeniul investițional", precizează Petre Daea,
Proiectul pilot pentru tinerii fermieri înseamnă acordarea a 120.000 de euro pentru instalare și producție.
"Un proiect pilot pe care trebuie să-l introducem pe acest culoar este pentru instalarea tinerilor fermieri. 70.000 de euro, în așa fel încât să le dăm, pe de o parte, sprijinul necesar pentru a se instala. Dar, în același timp, să le dăm și mijlocul de producție necesar pentru a putea crea prin activitatea lui, și prin ceea ce face statul din punct de vedere al asigurării sumelor respective.
În al doilea rând este această investiție de 50.00 de euro. O dată pentru instalarea lui 70.000 de euro și 50.000 este pentru investițiile pe care le face tânărul fermier. Considerând că tânărul fermier este o investiție în România, atât de necesară, până la 40 de ani. Eram pe locul 15 în 2015 în UE privind numărul de tineri fermieri care s-au ocupat de agricultură. Acum suntem pe locul 5 iar acest salt la nivelul UE este stimulat și va fi susținut în continuare.
Pe de o parte sunt sprijiniți prin Pilonul 2 pe investiții dar este și un stimulent pe plata directă. Tinerii fermieri și fermierii mici, care trebuie să se ridice la nivelul de câștig și de producție, de creșterea randamentelor pe suprafață, pe cap de animal, în așa fel încât să-l introducem în zona economică pentru a produce în România ceea ce ne trebuie", afirmă ministrul Agriculturii.
Acesta punctează faptul că realizarea producției este cea mai importantă.
"Este bine și trebuie să ne gândim ce facem cu producția dar nu trebuie să uităm niciodată de realizarea ei. Realizarea producției este fundamentală. Trebuie să avem în vedere două lucruri. Pe de o parte zonarea investițiilor. Adică investițiile să le ducem cât mai aproape de zona de producție dar lucrul acesta îl avem în Planul național strategic. Prin caietele de sarcini ducem acele investiții printr-un supliment de puncte unde producția se realizează.
În al doilea rând trebuie să avem în vedere nu numaizonarea către producție, ci și zonarea către nevoi. Am proiectat prin bugetul de stat să ne ducem cu aceste investiții acolo unde suntem deficitari pentru a putea valorifica resursa și a onora cererea.Pentru că aceasta este din ce în ce mai diversificată și pretențioasă vizavi de calitate. Să facem investiții în vârfurile de producție care pot fi preluate printr-o altă destinație", spune demnitarul.