Cotaţiile petrolului s-au majorat cu peste 25% în 2019, iar escaladarea conflictului dintre SUA şi Iran, după asasinarea, vineri, la Bagdad, a comandantului militar iranian Qassem Soleimani de către SUA, va impulsiona această creştere. Intensitatea cu care va afecta fiecare ţară majorarea preţurilor va fi influenţată de gradul de dependenţă faţă de această materie primă al fiecăreia. Atmosfera de nesiguranţă în ceea ce priveşte evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu îi face pe analişti să aprecieze că preţul petrolului va rămâne într-o zonă de creştere, iar efectele asupra economiei mondiale nu vor întârzia să apară. În acest context, întrebarea care se pune este cât de mult va fi afectată şi România.
Primele care au reacţionat au fost bursele londoneză şi newyork-eză. Preţul barilului de petrol Brent a depăşit luni pragul de 70 de dolari. Barilul de petrol din Marea Nordului, cu furnizare în martie, a atins nivelul de 70,73 dolari, la ora 3:40 GMT, pe piaţa futures de la Londra ICE, însă ulterior, ascensiunea s-a mai moderat, ajungând la 70,16 dolari la 8:58 GMT, cu 2,27% mai mult faţă de închiderea sesiunii anterioare. Preţul petrolului nu mai depăşise pragul de 70 de dolari din 16 de septembrie, când a ajuns la 71,95 dolari. De asemenea, bursa de la New York afişa un preţ de 69,34 dolari/baril, în creştere faţă de nivelul anterior, care fusese de 68,60 dolari/baril.
Importurile depăşesc 70% din necesar
Orice conflict internaţional care atinge o masă critică afectează economiile din zona unde are loc incidentul, dar şi economia globală, în ansamblu, iar un conflict care izbucneşte într-o zonă unde există o anumită materie primă pentru economia mondială, influenţa se propagă, cu intensităţi diferite, în toată lumea, fiecare punct resimţind lovitura în funcţie de gradul de dependenţă faţă de acea materie primă, spune Stere Farmache, fostul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Din acest punct de vedere, putem spune că ţara noastră stă totuşi bine comparative cu alte ţări din spaţiul Uniunii Europene. Cu toate acestea, rezervele de petrol ale României sunt din ce în ce mai puţine, iar în aceste condiţii importurile au ajuns să asigure peste jumătate din consumul intern. Valoarea totală a importurilor de ţiţei a fost, în 2018, de 4,1 miliarde de dolari. Cantitativ, am importat de 59,4 milioane de barili, ceea ce a reprezentat 71% din necesarul de consum al celor trei rafinării care mai funcţionează (Petromidia, Petrobrazi şi Petrotel), la un preţ mediu de 70,3 dolari pe baril. În acelaşi timp, producţia internă s-a ridicat la numai 3,6 milioane de tone, în scădere cu 2% faţă de anul anterior, potrivit unui raport realizat de compania britanică BP la nivel mondial.
Principalele ţări de unde importă România petrol sunt Azerbaidjan, Irak, Kasahstan, Nigeria şi Federaţia Rusă. Pentru 2019, în primele cinci luni ale anului, potrivit ultimelor date statistice disponibile, importurile au fost în uşoară scădere comparativ cu perioada similară din anul precedent, la fel ca şi producţia.
Evoluţia cotaţiilor în 2019
Anul trecut, evoluţia cotaţiilor internaţionale a fost stabilă, şi în ciuda sancţiunilor aplicate Iranului şi Venezuelei şi tăierii producţiei decisă de ţările membre OPEC, petrolul nu a depăşit pentru multă vreme nivelul de 70 de dolari/baril, potrivit Reuters. Cea mai semnificativă creştere a fost înregistrată în septembrie, după atacul asupra infrastructurii petroliere a Arabiei Saudite, cotaţia urcând atunci la 72 dolari/baril. Evenimentul a avut totuşi un efect limitat, creşterea menţinându-se doar 10 zile.
Efectele, greu de anticipat
Stere Farmache apreciază că pentru firmele din domeniu, scumpirea ţiţeiului reprezintă „un impact imediat”, dar subliniază că „pe termen lung, este greu de estimat ce va fi”, având în vedere că putem asista la „un conflict politico-militar de proporţii” şi cu rezultate dificil de anticipat. Întrebat dacă producătorii şi distribuitorii de carburanţi au motive de satisfacţie generate de creşterea preţului la petrol, fostul şef al Bursei a răspuns că „nu ştiu dacă aceştia se vor bucura”.
Rezervele dovedite se epuizează în 16 ani
Conform proiectului Strategiei Energetice a României, producţia de ţiţei din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de epuizare al zăcămintelor. Creşterea gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiţionale deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice şi fiscale stimulative. Rezervele dovedite de petrol ale România plasează ţara noastră e pe locul doi în UE, cu 600 de milioane de barili, dar ele se vor epuiza în circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane t/an.
Aurul se simte bine
Cotaţia aurului a urcat luni la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, iar uncia de paladiu a atins un nivel record de peste 2.000 de dolari, pe măsură ce investitorii s-au îndreptat spre protecţia oferită de metalul galben, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA şi Iran, transmite Reuters. Pe piaţa spot, preţul aurului a urcat până la 1.579,7 dolari uncia, cel mai ridicat nivel de după luna aprilie 2013. „Tensiunile dintre Iran şi SUA au escaladat şi asta a dus la creşterea preţului la aur”, a declarat Benjamin Lu, analist la Phillip Futures, citat de Reuters. „Dacă aurul trece de nivelul de rezistenţă de 1.585 dolari pentru o uncie, va ajunge la un nou nivel psihologic de 1.600 de dolari”, a adăugat Benjamin Lu. La rândul său, analistul economic Aurelian Dochia spune că tendinţa de creştere se manifesta deja, astfel că „tensiunile din ultimele zile doar au exacerbat trendul”. Analistul nu exclude ca preţul aurului să continue să urce, pentru că „într-un climat de incertitudini şi riscuri, apare o reacţie de protecţie, aceea de refugiu în plasamente sigure”, iar metalul galben „se află pe primul loc, din acest punct de vedere”.
Scăderi la New York şi în Europa
Indicele bursei americane a coborât în deschiderea şedinţei de tranzacţionare de ieri, iar pe pieţele europene, acţiunile au fost, de asemenea, tranzacţionate la valori mai mici, notează Bloomberg. „Investitorii şi-au pierdut apetitul pentru active riscante”, spunea, luni dimineaţă, publicaţia de specialitate. Contractele futures cu scadenţa în martie ale celor 500 mari companii din lume, majoritatea americane, componente ale Indicelui S&P 500, au suferit un declin de 0,7% la ora 8.54, pe bursa de la Londra. Totodată, indicii americani Nasdaq 100 şi Dow Jones au scăzut cu 0,8%, după ce Parlamentul din Irak a votat expulzarea trupelor SUA de pe teritoriul ţării. Acţiunile de la bursele europene au înregistrat o cădere de 1,3% luni dimineaţa, indicele energetic fiind singurul dintre cele 19 sectoare care a urcat, pe măsură ce petrolul a crescut. Bursa de la New York a acuzat încă de vineri, 3 ianuarie, un şoc puternic. Indicele Dow Jones a scăzut la 28.634,9, de la 28.868,8, preţul pentru ziua precedentă. Anul începuse bine, printr-o majorare de la 28.538,4 la 31 decembrie 2019.
Top 10 ţări cu cele mai mari rezerve de ţiţei:
1. Venezuela: 300.9 Gbbl
2. Arabia Saudită: 266.5 Gbbl
3. Canada: 169.7 Gbbl
4. Iran: 158.4 Gbbl
5. Iraq: 142.5 Gbbl
6. Kuwait: 101.5 Gbbl
7. EAU: 97.8 Gbbl
8. Rusia: 80 Gbbl
Gbbl-crude oil reserves in billion barrels