România a înregistrat în 2019 o creștere a costului cu forța de muncă de 10,9%, până la 7,7 euro pe oră, conform datelor Eurostat. Din acest punct de vedere ne clasăm pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, unde majorarea a fost de 11,7%, până la 6 euro pe oră. Cele două țări se situează însă în continuare la coada spațiului comunitar în ceea ce privește nivelul absolut al costului. Danemarca ocupă primul loc la acest capitol, cu 44,7 euro pe oră, după o creștere de numai 1,7%, urmată de Luxemburg cu 41,6 euro/h și Belgia cu 40,5 euro/h. Noi suntem la distanțe apreciabile și de celelalte state foste comuniste din regiune, Cehia (cu un cost orar de 13,5 euro), Polonia (10,7 euro) sau Ungaria (9,9 euro). UE 27 a avut în 2019 un avans mediu de 2,9%, până la un cost orar de 27,7 euro.
Viață scumpă, după buget
România are astfel un cost orar cu forța de muncă de circa 27,8% din media UE. Creșterea de anul trecut, deși pare spectaculoasă, nu a schimbat prea mult datele problemei. În 2018, nivelul costului din țara noastră era de 7 euro/h, reprezentând 26% din media UE, care se cifra la 26,9 euro/h.
În schimb, raportul prețurilor nu este la fel de mare, ceea ce face ca puterea reală de cumpărare a românilor să sufere. Indicele prețurilor din țara noastră era de 54,1% față de media UE în 2018 - cel mai recent an pentru care Eurostat a publicat date pe această temă. Practic, câștigăm puțin peste un sfert față de media europeană, în timp ce prețurile noastre sunt peste jumătate față de media comunitară.
Declin sever în această primăvară
„Vor dispărea unele firme, mai ales dintre cele care trăiesc de pe o zi pe alta, acestea regăsindu-se în domenii precum Ho-Re-Ca sau organizări de evenimente”, ne-a declarat Mihaela Tudorancea, specialist în resurse umane. Potrivit acesteia, companiile din construcții se vor confrunta cu o scădere a prețului la imobile. În general, pe fondul epidemiei de coronavirus, costul cu forța de muncă ar putea scădea în lunile martie-aprilie-mai cu aproximativ 15%, dar apoi va interveni o stagnare sau chiar o ușoară creștere, de 1-2%, a mai precizat aceasta, avertizând că în multe cazuri șomajul tehnic se va transforma în șomaj adevărat”, iar în lunile iunie și iulie, rata șomajului „se va duce către 5-6% și chiar mai mult”, dar din august și septembrie „se va reveni, pentru că angajările vor fi reluate.
Salariile nu vor scădea, pentru că nu au unde să scadă. Atunci când se va da drumul la economie, țările dezvoltate vor pompa bani, astfel că vor avea nevoie de angajați. Firmele noastre vor dori să păstreze lucrătorii, deci nu vor micșora salariile.
Mihaela Tudorancea, specialist în resurse umane
17,3 miliarde de lei au însumat cheltuielile bugetare de personal în primele două luni din 2020, în creștere cu 9,9% față de aceeași perioadă din 2019.
3,9% a fost rata șomajului în februarie 2020, nivel similar celui din luna precedent. În luniile următoare se aşteaptă o creştere consistentă.
Peste un milion de angajați tremură pentru joburile lor
„Pandemia de coronavirus va aduce schimbări semnificative în piața muncii din România”, a declarat Adrian Negrescu, manager la compania de consultanță Frames. Acesta apreciază că, în cazul în care starea de urgență se va prelungi dincolo de luna aprilie, „aproximativ 1-1,2 milioane de angajați vor fi trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați”. Din perspectiva angajărilor, Negrescu consideră că „dacă în prezent cererile de angajare au scăzut cu 60-80% la nivelul economiei”, după carantină, „odată cu revenirea activității economice“, cererea de forță de muncă „va crește, însă cu un ritm temperat, în concordanță cu efectele negative ale blocajului economic din prezent”. În opinia expertului, piața forței de muncă va reveni la nivelul de dinainte de criză abia în al doilea trimestru din 2021.
În ceea ce privește costurile forței de muncă, în a doua jumătate a anului în curs, pe fondul efectelor coronacrizei economice, companiile vor fi rezervate în a oferi creșteri salariale la nivelul dinamicii din 2019.
Adrian Negrescu, compania de consultanță Frame
Marjă mică de manevră
Deşi deocamdată nu au apărut datele oficiale despre căderea economică pe care a înregistrat-o România în luna martie, dar specialiştii anticipează deja că ea va fi una consistentă, iar scăderea va continua şi în luniile următoare. Ca şi în 2008, criza ne-a prins nepregătiţi. Deşi am înregistrat creşteri economice susţinute în anii trecuţi, ele au fost realizate pe fondul unor majorări alarmante ale deficitelor. Pe de altă parte, nici în perioadă de boom economic nu am reuşit să ne dezvoltăm infrastructura de transporturi, capitol la care sunt codaşii Europei, iar criza în care se află sistemul de sănătate se vede mai bine ca oricând în această perioadă.
Decuplaţi de UE
Potrivit Raportului de Dezvoltare Durabilă, publicat la sfârşitul anului trecut, ţara noastră este departe de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă asumate de Comisia Europeană până în 2030. Trecerea în revistă a celor 17 obiective ale strategiei de dezvoltare durabilă ne arată că la foarte multe dintre ele suntem chiar pe ultimul loc din UE. De exemplu, la capitolul Industrie, Inovare şi Infrastructură, cu numai 16,9 puncte, ocupăm ultimul lor, foarte departe de media UE, care este de 61,1 puncte. Tot pe ultimul loc ne găsim şi la calitatea sistemului de învăţământ, iar la capitolul Sănătate şi Bunăstare suntem pe locul 24.