Elevii români au ajuns la performanţa negativă de a înregistra cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani, conform standardelor PISA. Dar ţara noastră s-a înscris la sistemul PISA numai formal, pentru că aceste standarde nu au absolut nicio legătură cu sistemul de educaţie din ţara noastră. Aşa se explică şi rezultatele dezastruoase care s-au înregistrat încă de la început. Sistemul PISA are la bază învăţarea prin exerciţii de gândire critică, analiză şi creativitate, în timp ce sistemul de educaţie din România se bazează aproape exclusiv pe memorare şi redarea mecanică a informaţiei acumulate. Avantajate sunt doar ţările care au un sistem de educaţie de tip PISA.
Sistemul de evaluare de tip PISA fie a fost introdus ca să ne facă de râs la nivel internațional, fie pentru a forţa schimbarea sistemului de educaţie din România, în sensul introducerii gândirii critice în locul memorării mecanice. Totuşi, acest deziderat pare foarte departe de a fi realizat, deşi se încearcă de aproape 20 de ani impunerea acestei noi strategii.
„Sistemul PISA este contestat de multe ţări. La noi este o mare problemă şi este firesc, pentru că noi nici măcar nu avem acelaşi sistem de educaţie. Noi, sindicatele, cerem din 2002 o schimbare a sistemului de educaţie, dar nu se întâmplă nimic. În primul rând, ar trebui să avem pentru cel puţin patru ani un ministru al Educaţiei şi să facem o lege coerentă, nu să schimbăm şapte miniştri în trei ani şi să ne aşteptăm la rezultate pozitive”, a explicat, pentru Jurnalul, Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
„Copiii noştri nu pot da rezultate bune în sistemul PISA, care presupune educaţia bazată pe gândire, din moment ce noi avem un sistem de învăţare bazat pe memorare şi redare”, mai spune Simion Hăncescu.
În acest studiu sunt trei domenii testate: citire, matematică și științe, potrivit rezultatelor PISA 2018 publicate de către directoratul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Rezultatele PISA arată performanța sistemului de învățământ, doar că, în cazul nostru, procentul de analfabetism funcțional a atins o medie de 44%, în creștere față de 2015.
Ministrul Educaţiei vrea să schimbe sistemul
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a explicat că „nu trebuie neapărat să ne îngrijoreze aceste rezultate, pentru că accentul nu se pune neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe ce aplică”. Ministrul a mai explicat că trebuie să ne raportăm la acest aspect, iar ministerul Educaţiei trebuie să găsească soluţii, însă nu a explicat cum şi când se va putea întâmpla, concret, acest lucru. „Este o problemă de sistem. Ar trebui să înţelegem cu toţii că şi profesorii ar trebui să pregătească elevii astfel încât ei să poate aplica în viaţa de zi cu zi teoria pe care o învaţă la şcoală. Intervenţia trebuie să fie la nivel de sistem”, a mai explicat ministrul. Ministerul va face o analiză pentru a afla de ce sunt atât de proaste rezultatele, însă trebuie să se analizeze mai ales şcolile selectate de OECD pentru studiul PISA. Monica Anisie a mai spus că va crea premisele implementării proiectului România Educată, la care au lucrat, timp de trei ani, profesioniştii din sistem, inclusiv sindicalişti şi experţi.
Creşte analfabetismul funcțional de la an la an
Rezultatele studiului internaţional PISA, date ieri publicităţii, arată că analfabetismul funcţional a ajuns la 44%, de la 39%, cât era în 2015. Adică un elev din doi nu se poate descurca într-o situaţie concretă cu ceea ce a învăţat la şcoală. Raportul OECD arată că 59% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la citire, media fiind de 77% la nivelul OECD, ceea ce înseamnă că acești elevi pot cel puțin să identifice ideea principală dintr-un text de mărime medie, pot găsi informația pe baza unor criterii explicite, uneori complexe și pot reflecta asupra scopului și formei unui text, atunci când sunt puși să facă acest lucru. Totuşi, 41% dintre elevi nu pot ajunge la nivelul 2, ceea ce-i clasifică drept analfabeţi funcționali la citire.
Analfabetismul funcțional este definit prin faptul că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în textul respectiv. La matematică sunt și mai mulți elevi care nu se descurcă nici măcar cu operații aritmetice de bază, procentul celor care nu ajung la nivelul 2 de dificultate în testele PISA 2018 fiind de 47% pentru România. Elevii testaţi nu au reuşit nici măcar să compare distanța totală a două rute alternative sau să convertească prețuri din lei în valută. La Științe, analfabetismul funcţional este de 44%, elevii nereuşind să realizeze corelații elementare sau să ofere explicații posibile în situații familiare. Tinerii nu mai pot trage concluzii bazate pe simple investigații. Cel mai recent studiu PISA se bazează pe rezultatele culese pe parcursul anului 2018, marcând o creștere de 5% faţă de 2015.
Strategia importului de forme fără fond
La fel de contestat, nu doar în România, este şi sistemul Bologna, introdus în învăţământul universitar în anul 2005, deşi nu le-a cerut nimeni politicienilor români să-l adopte. Sistemul Bologna este deja contestat de mai multe ţări – chiar şi la Bologna – tocmai pentru că exclude posibilitatea reală de avansare în carieră a profesioniştilor care au deja rezultate excepţionale la locul de muncă, dar nu au timp să se ducă la şcoală timp de trei ani, părăsindu-şi serviciul. În acest fel, mai au acces la doctorat doar cei foarte tineri şi fără experienţă, care ajung să obţină titlurile înaintea profesioniştilor. Ca şi studiile PISA, care ne aruncă, invariabil şi inevitabil la coada clasamentului, sistemul Bologna este tot o formă fără fond, adoptată de politicieni înainte de a face orice fel de analiză.
„Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”
Monica Anisie, ministrul Educației