„Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul Cherecheş Cătălin privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 2537/117/2016 al Curţii de Apel Cluj. Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 decembrie 2023” – aceasta este minuta hotărârii pronunțate, ieri, de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Iar pentru fostul edil din Baia Mare, acest lucru înseamnă că rămâne valabilă hotărârea prin care a fost condamnat, la finalul lunii noiembrie, la cinci ani de închisoare cu executare.
Operațiunea dejucată, ieri, de magistrații instanței supreme face parte dintr-un plan minuțios pus la cale de către Cătălin Cherecheș chiar înainte de condamnare și care a intrat în funcțiune odată cu tentativa de mituire a mamei uneia dintre judecătoarele din completul de apel de la Curtea de Apel Cluj de către socrii primarului fugar.
Anularea sentinței definitive și rejudecarea apelului
Primul detaliu interesant al acestei operațiuni este acela că cererea de strămutare formulată de către Cătălin Cherecheș a fost înregistrată pe rolul Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 24 noiembrie 2023 și a făcut obiectul dosarului 2810/1/2023. Ca o coincidență, este exact ziua în care Curtea de Apel Cluj a pronunțat hotărârea definitivă de condamnare.
În cererea de strămutare, Cherecheș a invocat articolul 55 și următoarele, precum și articolul 62 și următoarele din Codul de procedură penală. Dacă instanța supremă ar fi admis cererea de recuzare, decizia ar fi condus automat la mutarea unui dosar deja judecat de la instanța care l-a judecat către o altă instanță egală în grad cu aceasta.
Potrivit articolului 74, alineat 5, din Codul de procedură penală, „dacă instanța de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunțată este desființată prin efectul admiterii cererii de strămutare”. Mai mult, sentința prin care este soluționată o cerere de strămutare nu este supusă niciunei căi de atac.
În cazul în care se dispune strămutarea judecării căii de atac a apelului, rejudecarea cauzei, în caz de desființare a sentinței, se face cu trimitere spre rejudecare.
Cererea, depusă la ÎCCJ în aceeași zi în care a fost pronunțată sentința, la Cluj
Cătălin Cherecheș a formulat cererea de strămutare a apelului în dosarul de corupție în care a fost condamnat, întrucât din completul de apel a făcut parte și judecătoarea Georgiana Fărcaș Hîngan, cea care i-a denunțat la DNA pe socrii lui Cătălin Cherecheș, pe motiv că aceștia ar fi încercat să o mituiască, prin intermediul mamei sale, în vederea pronunțării unei sentințe mai puțin severe în ceea ce-l privește pe primarul condamnat al municipiului Baia Mare.
În 8 noiembrie 2023, DNA Cluj i-a reținut pe socrii lui Cătălin Cherecheș pentru că, în 25 octombrie, în contextul în care ginerele lor era judecat în dosarul de corupție aflat în faza apelului, au luat legătura cu mama judecătoarei Georgiana Fărcaș Hîngan, oferindu-i acesteia cumpărarea unei afaceri pe care o deține în județul Harghita, cu o sumă cuprinsă între 50.000 și 100.000 de euro. Oferta ar fi fost valabilă doar în contextul în care judecătoarea ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă pentru Cătălin Cherecheș. În seara aceleiași zile, soacra primarului a fost prinsă în flagrant, într-un restaurant din Cluj-Napoca, în timp ce-i dădea mamei judecătoarei 50.000 de euro.
Georgiana Fărcaș Hîngan a formulat, chiar a doua zi, pe 9 noiembrie, o cerere de abținere în dosarul primarului din Baia Mare, cerere care, dacă ar fi fost admisă, ar fi condus automat la ieșirea judecătoarei din acel complet. Curtea de Apel Cluj a respins, însă, cererea de abținere.
În 24 noiembrie, chiar când cererea de strămutare era înregistrată la Înalta Curte, Curtea de Apel Cluj a soluționat definitiv apelul în dosarul de corupție, condamnându-l definitiv pe Cătălin Cherecheș la 5 ani de închisoare.
Faptele s-ar fi prescris în aprilie 2024, iar procesul penal ar fi încetat de drept
Dacă cererea de strămutare ar fi fost admisă, ieri, de Înalta Curte de Casație și justiție, efectele ar fi fost unele zdrobitoare pentru DNA. Pe lângă faptul că sentința de condamnare pronunțată de Curtea de Apel Cluj ar fi fost desființată, Cătălin Cherecheș ar fi trebuit să fie repus în funcția de primar, până la rejudecarea apelului. De asemenea, cererea de extrădare formulată de Ministerul Justiției și adresată justiției din Germania ar fi rămas fără obiect. La fel ca și mandatul european de arestare emis pe numele edilului din Baia Mare.
Însă, cel mai dur efect al unei astfel de soluționări a cererii de strămutare viza chiar detonarea definitivă a dosarului DNA. Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată de DNA Cluj, în stare de arest, în 20 mai 2016, pentru infracțiuni de luare de mită în formă continuată săvârșite în intervalul martie 2015 – aprilie 2016. Pedeapsa prevăzută de Codul penal pentru luare de mită este sub zece ani de închisoare, iar, potrivit articolului 154 Cod penal, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani pentru pedepsele cu închisoarea cuprinse între 5 și 10 ani. Acest termen de prescripție se va împlini în luna aprilie a anului 2024, adică peste 4 luni. Este greu spre imposibil de crezut că rejudecarea apelului ar fi necesitat doar atât timp, în condițiile în care judecarea apelului la Curtea de Apel Cluj a început în 2 martie 2022 și s-a finalizat în 24 noiembrie 2025.
Rezultatul final al operațiunii „strămutarea” ar fi fost, astfel, încetarea procesului penal împotriva lui Cătălin Cherecheș, pe motiv de împlinire a termenului de prescripție a răspunderii penale.