Experimentul din perioada regimului Băsescu, de la București, din perioada 2006-2014, dar care s-a perpetuat până în anul 2017, privind colaborarea în anchetele penale între serviciul secret SRI și Parchete pare să fi inspirat mai-marii Uniunii Europene. O informație-bombă circulă, în această perioadă, în mediile politice de la Bruxelles și de la București, dar și în mediile jurnalistice. Conform acesteia, fostul director adjunct militar al Serviciului Român de Informații, celebrul general cu patru stele Florian Coldea, ar urma să fie numit în conducerea serviciului secret al Uniunii Europene, structură care ar urma, la rândul ei, să ia ființă, anul viitor și care să conlucreze îndeaproape cu Parchetul European (EPPO), la conducerera căruia a fost deja numită Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror general european. Serviciul de Intelligence al UE este un proiect agreat de fostul comisar pe Justiție Viviane Reding, o apropiată a Monicăi Macovei, îmbrățișat cu putere de celebrul lider al ALDE Guy Verhofstadt, sprijinit de Paris și de noul grup din Parlamentul European Renew Europe. Iar implementarea sa, care s-a lovit de opoziția Marii Britanii în trecut, va avea, spun sursele citate, drum liber, după ce Brexitul se va consuma, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2020.
Binomul SRI-DNA și protocoalele secrete, care au distrus, la propriu, ideea de justiție în România, se vor importa la nivelul Uniunii Europene, afirmă surse politice. Informația potrivit căreia, începând de anul viitor, se va înființa o Agenție Europeană de Informații, ca serviciu secret pe model federal, circulă pe piață de mai mulți ani, mai ales după anul 2015, când au avut loc atentatele teroriste de la Paris, însă conturarea unui plan concret ar fi avut loc odată cu instalarea noului Parlament European, generat de alegerile din luna mai a acestui an.
Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob publică, pe portalul Inpolitics, informația conform căreia fostul director operativ al Serviciului Român de Informații Florian Coldea este „în cărți” pentru preluarea unui post de conducere în cadrul acestui nou serviciu de intelligence al Uniunii Europene, despre care, de asemenea, scrie că urmează să fie înființat. Conform sursei citate, ideea înființării unui serviciu european de informații, „un fel de CIA a UE”, s-a vehiculat intens de ani buni, dar mai ales în 2016, fiind dată ca sigură crearea sa în anul următor, la Haga. „Dar planul a fost dat peste cap de Brexit, pentru că britanicii ar fi trebuit obligatoriu să aibă un cuvânt greu de spus în cadrul respectivei structuri, însă tocmai ei criticau dur inițiativa, pe motiv că un asemenea serviciu nu are acoperire în tratatul european”, scrie Iacob, care adaugă că după recentele alegeri europene și votarea noii Comisii Europene discuția ar fi revenit pe tapet și se va intra după Anul Nou cu proiectul în linie dreaptă, în paralel cu apropierea momentului când va intra în funcțiune Parchetul European, la finele anului viitor. Una dintre variantele de lucru prevede, conform acelorași surse, chiar ca respectivul serviciu să funcționeze pe lângă Parchetul condus de Laura Codruța Kovesi.
Aparent, pe „linie moartă” de doi ani
Florian Coldea, numit, în 2006, de Traian Băsescu, la conducerea operativă a Serviciului Român de Informații, a pierdut această funcție, la începutul anului 2017, după ce, în urma dezvăluirilor făcute de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis, la propunerea directorului civil al SRI, Eduard Hellvig.
Deși, aparent, Coldea nu se mai află la „butoanele” intelligence-ului românesc, există informații potrivit cărora generalul nu s-a retras din viața politică nevăzută, ci dimpotrivă. Anul 2017 nu a fost unul „greu” doar pentru Florian Coldea, ci și pentru partenera sa de Binom, Laura Codruța Kovesi, cu care acesta a colaborat strâns din 2006, de când Kovesi a fost numită, la propunerea Monicăi Macovei, de fostul președinte Traian Băsescu în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar relația profesională dintre cei doi a fost atât de strânsă, încât, în 2009, între Parchetul General și Serviciul Român de Informații a fost încheiat celebrul protocol secret de cooperare prin care SRI făcea acte de urmărire penală în dosarele Parchetelor, în special ale DNA, efectua măsurile de supraveghere tehnică și alcătuia, împreună cu procurorii, echipe mixte.
Anul 2009 a fost unul mai mult decât important pentru gruparea politică de la București care a generat ascensiunea profesională atât a lui Florian Coldea, cât și a Laurei Codruța Kovesi. Celebrul episod „Sufrageria lui Oprea”, din ziua alegerilor prezidențiale, i-a reunit pe cei doi în aceeași încăpere, alături de oameni politici și jurnaliști, iar începând cu anul 2010 au fost puse în operă colaborările judiciare condamnate, anul acesta, de Curtea Constituțională. Una dintre colaborările care fac, astăzi, obiectul unui dosar instrumentat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și se referă la operațiunea „Jakarta”, din anul 2011, când fostul președinte al FNI Nicolae Popa a fost extrădat din Indonezia cu ajutorul unui avion privat, plătit jumătate de Ministerul de Interne și jumătate de Sebastian Ghiță, prin intermediul unei firme de construcții din Ploiești. În avionul privat închiriat s-au aflat și doi ofițeri SRI, iar Florian Coldea, audiat de procurori, în acest caz, a recunoscut implicarea SRI în această extrădare, pe care a catalogat-o ca fiind o „operațiune de succes”.
Noua structură de informații, gândită de „gruparea” care a înființat și EPPO
O altă informație interesantă cu privire la această reunire a Binomului la Bruxelles are legătură cu modul în care, din culise, acest plan a fost pus la cale. Mai întâi, a luat ființă Parchetul European (EPPO), o structură gândită pe modelul Direcției Naționale Anticorupție din România, care să se ocupe cu anchetarea fraudelor cu fonduri europene din statele membre. Inițiator al acestui proiect a fost ex-europarlamentarul Monica Macovei, „nașa” politică a Laurei Codruța Kovesi. Cu sprijinul și cu lobby-ul făcut de aceasta la nivelul celor mai importante familii politice din Parlamentul European, Laura Kovesi a fost „unsă”, în cursul lunii septembrie, la conducerea Parchetului European. În ciuda faptului că a fost demisă de la șefia DNA, ca urmare a încălcării grave a Constituției României, și a punerii sale sub acuzare sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni grave, cum ar fi luarea de mită și represiunea nedreaptă.
De cealaltă parte, unul dintre primii susținători ai înființării unui serviciu secret la nivelul Uniunii Europene este apropiata Monicăi Macovei, Viviane Reding, fost comisar european pe justiție. Începând cu anul 2018, Florian Coldea a început să iasă din conul de umbră în care intrase în 2017 și a efecutat mai multe vizite la Bruxelles. Aici, conform unor surse de presă, fostul șef militar al Serviciului Român de Informații ar fi avut mai multe întâlniri private, inclusiv cu reprezentanți ai USR, dar a participat și la ediția cu numărul 29 a Forumului Crans Montana, de la Bruxelles, din iunie-iulie 2018, unde a susținut și un discurs cu privire la amenințările de securitate în regiuna Balcanilor de Est.
Ce serviciu are, astăzi, UE
În 2015 și 2016, Guy Verhofstadt, liderul grupului liberal ALDE în Parlamentul European, le-a precizat membrilor acestuia că înființarea unei astfel de agenții la nivelul UE, precum și corpuri de control la graniță și de coastă, reprezintă o urgență mai mult ca oricând. Liderului grupului ALDE a menționat: „Cooperarea între serviciile secrete la nivelul Uniunii Europene reprezintă un eșec. După fiecare tragedie, realizăm că încercările noastre de a colabora nu au sorți de izbândă. Așadar, fie creăm un sistem obligatoriu care să implice schimbul de agenți secreți de la nivel național, fie creăm la nivel european o structură de asemenea factură”. Anterior, Comisia Europeană anunțase că nu are niciun plan pentru înființarea unui serviciu secret al Uniunii Europene. Ideea, enunțată public pentru prima oară de ex-comisarul pentru justiție Viviane Reding în 2013, așa cum am precizat mai sus, a fost repusă în discuție imediat după atentatele de la „Charlie Hebdo”, din Paris. Deși, în 2016, Comisia Europeană infirma că lucrează la constituirea unui serviciu de informații, CE anunța că urmărește întărirea colaborării și a schimbului de informații între serviciile din statele membre, precum și între Centrul de Analiză al UE (IntCen) și alte agenții, precum Europol. La acel moment, europarlamentarul olandez Sophie Int’Veld declarase ca IntCen ar trebui transformat într-un serviciu de informații, iar premierul italian Matteo Renzi a sprijinit public ideea ca UE să aibă propriul serviciu secret.
Tot în 2016, publicația germană „Die Welt” scria că UE va avea, într-adevăr, propriul serviciu secret, care să se constituie într-un centru de apărare și care să acționeze ca o celulă de criză. Serviciile vor face schimb de informații despre posibili atacatori și finanțări ale terorismului, dar vor prelua și sarcini de coordonare. „Inteligence Cell va lua naștere la inițiativa Olandei, Luxemburgului și a Germaniei”, arăta publicația citată. De remarcat este că, începând cu anul 2004, a luat ființă o structură de informații denumită Couner Terrorism Group, care reunea serviciile secrete din 28 de state UE, la care se adaugă Norvegia și Elveția, și care are legătură cu combaterea terorismului islamic. În prezent, este funcțional Centrul de Informații și Situații al UE, un organism de informații al Serviciului de acțiune externă al Uniunii, sub autoritatea Înaltului Reprezentant al UE, ca și agenția Europol, cu puteri destul de limitate.
„SRI-ul” european ar trebui să devină operațional odată cu „DNA-ul” de la Bruxelles
Nu există prea multe informații despre denumirea, rolul și subordonarea noului serviciu secret al Uniunii Europene. Există doar date, pe surse, cu privire la faptul că această structură urmează să se înființeze în cursul anului 2020 și să devină operațională până în toamna viitoare, când își începe, oficial, activitatea și Parchetul European (EPPO).
Fiind serviciu secret, și activitatea structurii este una secretă. Însă ea va putea primi atribuții de culegere de informații și de cooperare cu serviciile de informații ale statelor membre UE în vederea culegerii de informații sau pentru punerea în executare a unor măsuri de supraveghere tehnică pe linia combaterii infracționalității contra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Iar aceste informații culese să poată fi valorificate și de către EPPO, structură nou-înființată și care, evident, are nevoie de informații. Având în vedere faptul că EPPO este condus de Laura Kovesi și că aceasta a lucrat, din 2009, aproape exclusiv cu ajutorul lui Florian Coldea și al SRI, nu este exclus ca, în viitor, între Parchetul European și Serviciul Secret European să existe o colaborare de tip protocoale. Mai ales că, deși aceste protocoale au fost devoalate și taxate ca ilegale, Comisia Europeană, prin mecanismul său MCV, a evitat de fiecare dată să amendeze o astfel de practică.
Până la sfârșitul anului viitor, Uniunea Europeană ar urma să înființeze și să operaționalizeze un serviciu de informații cu atribuții mult mai extinse decât există la acest moment. Iar Florian Coldea ar urma, spun surse politice, că ocupe un post de conducere în cadrul acestei structuri
Serviciul secret al UE trebuie să devină funcțional odată cu intrarea în „pâine” a Parchetului European (EPPO), condus - coincidență - de fosta parteneră de Binom de la București a lui Coldea, Laura Codruța Kovesi