Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă un suedez va plăti 3% dintr-un salariu de 2.300 de euro, un bucureștean va plăti 8% dintr-un salariu de 1.000 de euro.
„Acum facem mai ieftin pentru tine transportul în comun, înjumătățind prețul abonamentelor lunare în transportul public din toată țara – începând din iulie. Bine pentru buzunar și pentru climă”. Atât a scris premierul suedez Ulf Kristersson pe rețelele de socializare. Simplu, direct, fără artificii. Și, pentru mulți români, dureros de citit. Pentru că la București, în același an, direcția a fost exact opusă.
Guvernul de la Stockholm a anunțat că regiunile pot reduce cu 50% prețul abonamentelor lunare pentru transportul public în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026. Statul compensează integral diferența, iar costul total al măsurii se ridică la 6,5 miliarde de coroane suedeze – aproximativ 585 de milioane de euro.
Pachetul face parte dintr-un plan mai larg de sprijin de 1,62 miliarde de euro, anunțat în contextul crizei energetice declanșate de războiul din Iran.
În Stockholm, abonamentul lunar integrat – care include metroul, tramvaiele, autobuzele, feriboturile urbane și trenurile suburbane – costă în prezent aproximativ 92 de euro. Din iulie, însă, va ajunge la 46 de euro.
La prima vedere, transportul din București pare mai ieftin: abonamentul integrat STB-Metrorex costă 160 de lei, adică aproximativ 31 de euro. Dar dacă adaugi și abonamentul pentru trenul metropolitan – echivalentul trenurilor suburbane din Stockholm – costul total sare la 464 de lei, adică aproape 89 de euro.
Cu alte cuvinte, un pachet comparabil cu cel suedez costă la București aproape același preț ca în Stockholm înainte de reducere.
Și asta după ce, în 2026, tarifele la metrou și STB au crescut, nu au scăzut.
În Suedia, salariul mediu net este de aproximativ 2.700–2.900 de euro. Abonamentul complet de 92 de euro reprezintă în jur de 3,2–3,4% din veniturile lunare. După reducere, scade la 1,6%. În România, salariul mediu net a fost de 5.938 de lei – circa 1.134 de euro – în martie 2026, potrivit INS.
Pachetul comparabil de transport de 464 de lei înseamnă aproape 8% din venit.
De opt ori mai mult, procentual, decât ce va plăti un suedez din iulie.
Și tocmai aici e miezul problemei: salariile din România nu sunt indexate la inflație.
Creșterile de prețuri – la energie, la alimente, la transport – nu sunt automat compensate printr-o ajustare a veniturilor.
Fiecare scumpire mușcă direct din puterea de cumpărare, fără plasă de siguranță.
O lecție de politică publică
Suedia reduce prețul transportului public pentru că vrea să îl facă mai atractiv și pentru că își permite să protejeze populația în vremuri grele. România îl scumpește, deși rețeaua are nevoie urgentă de investiții și deși veniturile nu țin pasul cu costurile.
Premierul Kristersson a încheiat mesajul cu o notă despre climă și despre „o lume tulburată”. La București, lumea e la fel de tulburată. Doar că soluțiile merg în direcție opusă.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
