Un număr de 66 de organizaţii, printre care şi Platforma România 100, au transmis, marţi, premierului Mihai Tudose şi ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, o scrisoare prin care cer renunţarea la proiectul de lege privind modificarea legilor justiţiei şi reluarea dezbaterilor pe această temă.
"Faţă de proiectul postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, organizaţiile semnatare nu pot fi de acord cu prevederi care să permită controlul magistraţilor de către organisme aflate în subordinea politicului, care să întărească poziţia ministrului în decizia politică cu privire la cariera magistraţilor procurori de la vârful Ministerului Public, a DNA şi a DIICOT, care să ducă la crearea unor structuri distincte pentru urmărirea penală doar a magistraţilor sau care să înlăture şansele ca tinerii sub 30 ani să fie promovaţi în sistemul judiciar. România are nevoie de stabilitate instituţională a sistemului juridic. Or, noi credem că modificările propuse exprimă de fapt intenţiile reale ale Ministerului Justiţiei de recreare a unor pârghii de control asupra justiţiei şi că ele, de fapt, vulnerabilizează întregul proiect", se arată în scrisoarea deschisă, postată pe site-ul Platformei România 100.
Semnatarii atrag atenţia asupra faptului că proiectul de lege a fost avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii şi că aproape 4000 de magistraţi, nominal, au cerut retragerea sa. În aceste condiţii, susţin semnatarii, "se impune ca opinia specialiştilor să fie ascultată" şi să fie organizate "dezbateri autentice cu privire la aspectele ce trebuie promovate".
"Mai mult, faţă de interesul sporit manifestat de societatea civilă în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar, credem că prealabil oricărei modificări structurale este nevoie de discuţii ample în special cu organizaţiile ce au drept obiectiv reforma justiţiei şi drepturile omului. Orice modificări se intenţionează, ele trebuie să ducă la o consolidare a independenţei justiţiei şi la continuarea luptei împotriva corupţiei pe coordonatele reformei începute în 2004-2005", reiese din scrisoarea deschisă.
Cele 66 de organizaţii mai arată că justiţia română a fost reformată în anii 2004-2005, ca o condiţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Atunci s-a consolidat din punct de vedere normativ independenţa justiţiei şi a avut loc separarea administrativă şi funcţională a Ministerului Justiţiei de Consiliul Superior al Magistraturii, adaugă sursa citată.
"Începând de atunci CSM a preluat gestionarea carierei magistraţilor, inclusiv a atribuţiilor de control asupra activităţii acestora şi asupra managementului instanţelor şi parchetelor şi tot în acea perioadă s-a înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie. Graţie acestor modificări esenţiale şi, astfel, magistraţii având securizată cariera în faţa influenţelor politicului, s-a ajuns la soluţionarea unor cauze cu persoane având poziţii importante în România, ieşind astfel la iveală corupţia sistemică din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice", a apreciat aceeaşi sursă.
Se mai arată că încrederea cetăţenilor români în justiţie a crescut în mod constant în ultimii zece ani şi că nu este necesară o reformare, ci o "îmbunătăţire" a organizării justiţiei.
"În scurt timp, România a devenit model regional şi european de luptă împotriva corupţiei la nivelul instituţiilor judiciare. De altfel, rezultatele pozitive ale acesteia au fost subliniate în rapoartele întocmite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, mai ales în ultimii trei ani. Drept urmare, suntem conştienţi că în prezent nu este nevoie de o nouă reformare, ci de o îmbunătăţire a organizării justiţiei în vederea eficientizării sale. Aceste ajustări trebuie însă discutate în mod real cu magistraţii şi societatea civilă. Reamintim că - în final - societatea românească în ansamblu este beneficiara actului de justiţie", conchid autorii. AGERPRES