Jurnalul.ro România inteligentă Poșta Română a traversat Prutul. Dezvoltarea mijloacelor moderne de comunicare nu va duce la eliminarea plicului

Poșta Română a traversat Prutul. Dezvoltarea mijloacelor moderne de comunicare nu va duce la eliminarea plicului

de Adrian Stoica    |   

Poate plicul să supraviețuiască în era digitală? Este întrebarea la care au răspuns ieri participanții la conferința națională România Inteligentă „Viitorul plicului în era digitală – Relevanța și importanța comunicării tradiționale într-o lume tehnologizată”, organizată de către Antena 3 CNN. Evenimentul face parte din campania „Keep Me Posted EU”, inițiată de asociația operatorilor poștali publici europeni (PostEurop) și el a coincis cu Ziua Internațională a Poștei. 

Odată cu dezvoltarea mijloacelor moderne de comunicare și a digitalizării, industria plicului s-a redus, dar ea nu a ajuns la un nivel critic, iar cei prezenți la dezbateri au subliniat că este prematur să se vorbească despre dispariția ei în următorii ani. Sistemul modern și cel tradițional de comunicare vor merge în paralel pentru că oamenilor trebuie să li se ofere posibilitatea să opteze, mai ales că în România vorbim despre o zonă rurală cu o populație îmbătrânită, fără abilități pentru tehnologiile moderne de comunicare. 

Valentin Ștefan, Poșta Română: „De anul trecut, compania a început să arate o altă față!”

Prezent la dezbateri, Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a vorbit despre provocările care stau în fața companiei și eforturile pe care le face pentru a rămâne relevantă într-o piață tot mai digitalizată. „Atât timp cât e o economie liberă, trebuie să fim în competiție. Cred că începând de anul trecut am început să arătăm o altă față a companiei. Pe de altă parte avem obligația de a păstra acest mod tradițional de a comunica al oamenilor, pentru cei care încă nu îmbrățișează digitalizarea. Există mai multe Românii, există cea modernă, care a îmbrățișat trendurile globale și trăiește într-o eră digitală. Există și o altă Românie, tradițională. Am avut șansa de a interacționa cu fiecare român din lumea mai puțin modernă și am oferit șansa de a efectua tranzacții într-un mod mai puțin tradițional. Am avut cardul de energie care nu era format din bani fizici, factura la energie și un dispozitiv care scana și efectua plăți. Pentru sute de mii de români a fost prima operațiune comercială modernă din viața lor. Au fost asistați oamenii în acel proces, dar întrebarea se pune ce fac când nu are cine să îi asiste? Ce fac cu informările statului care nu sunt în alt format decât digital? Casa de Pensii e partener și principalul client. Deciziile pe care le-am dus la începutul toamnei a fost un proiect major, pe care compania nu ar fi putut să-l facă acum câțiva ani. Nu am atins un moment optim, dar putem face și proiecte mai dificile. Împreună cu diferiți parteneri reușim să rezolvăm anumite probleme ale statului român”, a spus șeful Poștei Române.

Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării: „Avem tot interesul ca Poșta Română să se reformeze”

Modernizarea și digitalizarea serviciilor poștale și a companiei Poșta Română trebuie să țină cont și de nevoile oamenilor care sunt fie reticenți la folosirea tehnologiei, fie nu au mijloacele necesare pentru a o folosi, a afirmat ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan. „Unul dintre principiile în care cred foarte mult e că atunci când ai un serviciu public trebuie să îi dai și opțiuni omului să aleagă. Mă refer și la serviciile publice pe care le dă statul, e evident că și după ce implementăm cloud-ul guvernamental, aplicația unică, nu o să fie exclusiv online, ci o formă hibridă. Până acum oamenii aveau opțiuni limitate. Principial, acei oameni care nu sunt obișnuiți cu tehnologia, nu au încredere… vor avea în continuare opțiunea de a merge în continuare la ghișeu. La fel și în cazul serviciilor poștale, poștașul e și confesor, e cel care aduce vești bune și proaste, o parte importantă din comunitate. România nu înseamnă doar zone urbane, înseamnă și persoane care locuiesc în sate izolate și poștașul poate e singura persoană pe care îl vede luni de zile. Deși poate uneori nu e un serviciu profitabil pentru companie, e un element important în societate, un exemplu că statul nu lasă în urmă acei oameni. Colegii de la Poștă au un proiect care e acum în implementare, proiect în care împlicuirea și automatizarea repartizărilor poate fi făcută cu ajutorul mașinilor. Dau exemplul unei companii vizitate săptămâna trecută în care 100 de angajați doar supraveghează mașinile. O parte din aceste tehnologii pot face mai ușoară viața omului - acei agenți poștali care azi sunt suprasaturați ca activitate să nu se ocupe de munca fizică și să aibă timp mai mult să interacționeze cu oamenii. Noi, ca minister, acționar majoritar din partea statului, avem tot interesul ca Poșta Română să se reformeze și să meargă în direcția modernizării și eficientizării. Avem vreo șase miliarde de euro pentru România și îmi doresc ca o parte din bani să ajungă la Poștă. Dacă dorim să fim relevanți trebuie să înțelegem sensul în care merge lumea, să eliminăm procedurile ultrabirocratice. Îmi doresc în continuare să avem poștași bine pregătiți, bine plătiți și care să poată să fie degrevați de o mare parte a muncii repetitive”, a declarat Bogdan Ivan în cadrul conferinței.

10.300 de poștași are Compania Națională Poșta Română

Daniel Baciu, CNPP: „Suntem unul dintre principalii clienți ai Poștei Române”

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) este unul dintre principalii clienți ai Poștei Române, spune Daniel Baciu, președintele instituției. El spune că jumătate dintre pensionarii din România au ales să-și primească pensiile prin mandat poștal.

„CNPP e, cred, unul dintre principalii clienți ai Poștei Române. Avem peste 2,5 milioane de beneficiari care au optat pentru această metodă de plată, respectiv mandat poștal. Dacă vorbim despre ultimul contract pe care l-am încheiat, cel de trimitere a deciziilor de recalculare, el e onorat în proporție de peste 90%. Avem o colaborare foarte bună, suntem buni platnici. Chiar acum avem un memorandum care sperăm să ni se aprobe. La sfârșitul acestui an avem o serie de constrângeri bugetare și aceste taxe - noi plătim un comision la fiecare sumă virată. Cu cât pensiile cresc, cu atât sumele pe care noi le plătim către Poșta Română cresc. Avem peste 2,5 milioane de pensionari care au optat pentru această metodă. Noi trebuie însă să oferim și alte alternative, oamenii încep să folosească device-uri. Adresabilitatea noastră sunt persoanele vârstnice, dar, ca și exemplu am instituit talonul de pensie electronic, unde avem doar 200.000 de beneficiari din cei 5 milioane de pensionari. Noi sperăm ca pe viitor să crească numărul, bazându-ne pe faptul că cei care urmează să intre în pensie au o minimă competență digitală, dar… rămânem pe metoda clasică, noi oferim o alternativă, nu putem impune o metodă de transmitere și de plată. În momentul de față jumătate merg pe metoda pensie pe card, cealaltă jumătate, mandat poștal. La CNAS avem un program ambițios ce privește și tipărirea și împlicuirea și încercăm să evităm pe cât posibil aceste forme de contact. E greu la început, însă acesta este viitorul și trebuie să facem acest lucru”, a declarat Daniel Baciu în cadrul conferinței.

Poștașii distribuie de miercuri peste 800.000 de scrisori de informare privind amnistia fiscală.

Poșta Română asigură servicii în Republica Moldova

Compania Națională Poșta Română a lansat ieri un serviciu nou care le va permite locuitorilor din Republica Moldova să facă achiziții din România. Până acum acest lucru nu era posibil pentru că nicio firmă de curierat din România nu presta servicii în Republica Moldova. Poșta Română și-a asumat începând de ieri acest rol, ajutând astfel firmele românești să-și vândă mai ușor produsele în Republica Moldova. De asemenea, în decembrie 2022 - compania a inaugurat la Chișinău prima sa subsidiară externă. Pe de altă parte, unul dintre proiectele companiei este de a deveni un hub de coletărie, fiind o stație de transfer a coletelor venite din zona Asiei, Republicii Moldova și Ucrainei.

„Rețeaua oficiilor poștale este principalul consumator de resurse și nu mai este profitabilă. Ca să renovăm o clădire a Poștei avem nevoie de doi ani de zile. Nu se poate face business în ritmul ăsta. Avem sute de clădiri cu un statut juridic incert. Rețeaua de oficii poștale ne creează probleme”.

Valentin Ștefan, director general Poșta Română

 

Proiect-pilot la CNPP

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a demarat un proiect-pilot care își propune ca toate dosarele de pensii de la București să fie arhivate electronic. Este vorba despre un milion de dosare, a spus Daniel Baciu, președintele CNPP. Dacă proiectul reușește, CNPP va trece la arhivarea electronică a tuturor celor 5 milioane de dosare de pensii.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri