Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetări recente indică faptul că variaţiile de greutate corporală, cum ar fi, de exemplu, pierderi şi luări în greutate repetate, prelungite pe o anumită perioadă, pot cauza tulburări metabolice şi pot indica o pierdere a homeostaziei, adică a echilibrului fiziologic între funcţiile organismului nostru, care e fundamental în păstrarea sănătăţii. „Persoanele cu o greutate sub valorile normale prezintă cea mai mare incidenţă a variaţiilor în greutate asociate cu cele mai multe cazuri de demenţă, Alzheimer şi demenţă vasculară. În general, există o foarte mare probabilitate ca acestea să fie fumătoare şi să nu practice cu regularitate o activitate sportivă. În rândul persoanelor obeze, în schimb, se înregistrează în medie o incidenţă mai mare a variaţiilor în greutate, însoţite de tulburări metabolice relevante, precum variaţii în circumferinţa taliei, un nivel crescut al glicemiei şi al colesterolului, o incidenţă crescută a diabetului, a hipertensiunii, a unei mai mari cantităţi de lipide în sânge (dislipidemie) şi a cardiopatiei ischemice”, sesiza dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025).
Rol-cheie pentru insulină
„În orice caz - urma acesta -, variaţiile în greutate sunt cele care determină un risc considerabil sporit de dezvoltare a demenţei. La adulţi s-a semnalat o legătură între volumul de grăsime viscerală şi deteriorarea cognitivă, demenţă şi atrofie a mai multor zone ale creierului, precum hipocampul. Cauza ar trebui căutată în unele afecţiuni vasculare precum ateroscleroza, rigiditatea arterială şi compromiterea barierei hematoencefalice (bariera care protejează creierul). Mai multe studii au evidenţiat faptul că nivelul de adipozitate de pe parcursul întregii vieţi este în directă legătură cu dezvoltarea bolii Alzheimer. În plus, insulina are un rol neuroprotector, dereglarea nivelurilor acesteia contribuind într-o manieră semnificativă la deteriorările neuronale şi la declinul cognitiv, fenomene-cheie în boala Alzheimer. Tocmai de aceea, la ora actuală, boala Alzheimer este numită diabet de tip 3. Insulina are apoi efecte semnificative asupra sistemului nervos central, influenţând creşterea neuronală, plasticitatea creierului şi reglarea neurotransmiţătorilor, procese fundamentale ale funcţiilor cognitive. Receptorii de insulină sunt răspândiţi peste tot în creier, în special în zonele cele mai importante pentru memorie şi cogniţie, precum hipocampul şi scoarţa cerebrală”.
Femeile sunt mai vulnerabile?
Un alt studiu a arătat că acumularea grăsimii abdominale, în special a celei viscerale, reprezintă un indicator relevant al pierderii de volum cerebral la vârsta adultă. Din nou dr. David Della Morte Canosci: „Reducerea volumului vizează mai ales materia cenuşie şi albă a creierului şi influenţează zone critice precum hipocampul şi lobul frontal. Femeile par a fi mai vulnerabile la efectele negative ale grăsimii viscerale, în comparaţie cu bărbaţii. Cu siguranţă că nu toate acestea trebuie imputate greutăţii: cauzele bolii Alzheimer sunt diferite şi nu întru totul cunoscute, cuprinzând şi factori nemodificabili, precum vârsta şi genetica. Cu toate acestea obezitatea la vârsta adultă (45-65 de ani) s-a dovedit a fi un factor anticipativ al apariţiei bolii, care îşi poate avea debutul chiar şi cu 20 de ani înainte de manifestarea simptomelor. Până şi obezitatea infantilă pare să aibă o influenţă în dezvoltarea bolii cognitive la vârsta adultă, ceea ce dovedeşte cât de importantă este prevenţia încă de la o vârstă fragedă”.
Microbiomul oral şi intestinal
Reducerea greutăţii este, aşadar, o soluţie? „Doar parţial, întrucât, dacă se petrece la vârsta adultă, poate duce la o stare mai bună de sănătate prin controlarea mai multor factori de risc metabolic. La o vârstă avansată, în schimb, pierderea în greutate poate reflecta prezenţa unei boli şi poate comporta o reducere a masei musculare, care poate duce la sarcopenie. Putem deduce deci că legătura dintre variaţia crescută a greutăţii şi apariția unor noi boli se atenuează odată cu vârsta. Se observă un risc mai crescut de demenţă cauzată de obezitatea existentă la 50 de ani faţă de cea de la 60 de ani. Un alt factor care contribuie la starea de sănătate cognitivă s-a dovedit a fi microbiomul oral şi intestinal: în cazul pacienţilor cu Alzheimer au fost observate modificări în compoziţia microbiomului intestinal, prin creşterea numărului de bacterii Bacteroidetes şi diminuarea de Firmicutes şi Verrucomicrobiota. De asemenea, bacteriile benefice, precum Coprococcus, asociate cu îmbătrânirea sănătoasă, s-au dovedit a fi mai puţin abundente, în timp ce mai prezente erau bacteriile dăunătoare, precum Desulfovibrio”.
Persoanele cu o greutate sub valorile normale prezintă cea mai mare incidenţă a variaţiilor în greutate asociate cu cele mai multe cazuri de demenţă, Alzheimer şi demenţă vasculară. - Dr. David Della Morte Canosci
Până şi obezitatea infantilă pare să aibă o influenţă în dezvoltarea bolii cognitive la vârsta adultă, ceea ce dovedeşte cât de importantă este prevenţia încă de la o vârstă fragedă. - Dr. David Della Morte Canosci
Citește pe Antena3.ro
