Plouă într-unul dintre cele mai cunoscute monumente de arhitectură ale României, Mănăstirea Curtea de Argeş. Preoţii spun că apa a pătruns până la pictură, care a fost realizată la mijlocul secolului trecut, şi a degradat-o deja pe cea din partea superioară. Este nevoie urgent de o lucrare de reabilitare, atrage atenţia stareţul mănăstirii. Construită între 1512-1517, catedrala este necropolă pentru Familia Regală a României.
„Catedrala Meşterului Manole suferă foarte mult din punctul de vedere al umidităţii. Cărămida, prin capilaritatea ei, a condus apa până la bolţi, sub acoperişul bisericii, şi în felul acesta pictura din interior s-a degradat foarte mult. Este un semnal de alarmă şi o urgenţă pentru noi să intervenim pentru a nu evolua această degradare a picturii. Avem un proiect legat de restaurarea mănăstirii care va include şi partea de consolidare şi de drenaj a apelor din curtea mănăstirii”, ne-a spus arhimandritul Caliopie Ichim, stareţul de la Curtea de Argeş.
Suma de care este nevoie pentru ca apa să nu mai ajungă în clădire va fi calculată de experţi restauratori. Pictura interioară este realizată în anul 1526 de zugravul Dobromir, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Biserica a fost restaurată între 1875 şi 1886 şi a pierdut o parte a picturii orginiale care este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. În interiorul lăcaşului de cult sunt mormintele regilor şi reginelor României, Carol I şi Elisabeta, Ferdinand şi Maria. Regele Mihai I şi Regina Ana au fost înmormântaţi în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.
„Are o foarte mare însemnătate, este ctitoria lui Neagoe Basarab. În noiembrie s-au împlinit 500 de ani de la sfinţire şi gândiţi-vă că mănăstirea a fost una dintre cele mai mari realizări ale epocii, mai ales că la vremea aceea a partiticipat la târnosire Patriarhul Constantinopolului. Legenda lui Manole este cunoscută în toată lumea. Sper, ca român, ca argeşean, să fie rezolvate cât mai repede aceste probleme, chiar dacă nu este pictura originală, ci cea restaurată, este foarte importantă”, spune Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş. Pentru ca lucrările să poată fi făcute este nevoie de bani, dar şi de acceptul Comisiei Naţionale a Monumentelor.
Pe lângă frescele de la Muzeul de Artă, patru dintre cele originale sunt la Muzeul de Istorie, alte patru la cel al mănăstirii.
Mănăstirea Curtea de Argeş era considerată, la un moment dat, cel mai important monument din ţara noastră pentru că are o arhitectură de tip oriental suprapus cu stilul bizantin. Decoraţiile sunt speciale, georgiano-armene, asta şi făcând-o deosebită.