Reducerea numărului de impozite, taxe şi tarife plătite de companii şi persoane fizice a figurat mereu ca una din promisiunile centrale făcute în campaniile electorale de partidele politice. Nici ultima campanie, cea din decembrie 2020 nu a făcut excepţie, iar PNL promitea reducerea lor şi eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin tăierea taxelor şi impozitelor cu eficienţă fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale. O promisiune frumoasă, care însă va rămâne, ca multe altele, doar pe hârtie, după ce partidele din coaliţia de guvernământ au scos de la sertar un alt program de guvernare decât cel pe care ni l-au fluturat, zâmbitoare, prin faţa ochilor în goana după voturi. De fapt, statistica ne arată că PNL a acţionat exact pe dos de cum a ajuns la Palatul Victoria, la sfârşitul anului 2019, numărul plăţilor crescând consistent de atunci.
La sfârşitul lui 2019, în România, persoanele fizice şi companiile plăteau 241 de taxe şi impozite, potrivit Registrului impozitelor, taxelor şi tarifelor cu caracter fiscal şi nefiscal gestionat de Ministerul Finanţelor, iar din acestea, 83 erau taxe şi impozite cu regim fiscal, iar 158 erau cu regim nefiscal. La începutul acestui an, acelaşi registru de la Finanţe ne arată că în România se plăteau 274 de taxe şi impozite, iar din acestea, 217 erau taxe şi tarife nefiscale. Deşi numărul nefiscalelor a crescut, ele nu au adus mai mulţi bani statului. La sfârşitul anului trecut ele aduseseră bugetului general consolidat 24,38 miliarde de lei (2,3% din PIB), după ce la sfârşitul lunii decembrie a anului 2019 aduseseră 27 de miliarde de lei (2,6% din PIB).
Din categoria taxelor şi impozitelor fiscale fac parte impozitele pe venit şi profit, taxa pe valoarea adăugată, contribuţiile de asigurări sociale, impozitele şi taxele locale etc. Din categoria celor nefiscale fac parte diverse taxe şi tarife din domeniile transporturi agricultură, mediu, sanitar veterinar, din zona de activitate a Ministerului de Interne (eliberarea buletinelor, paşapoartelor, permiselor de conducere) şi a Ministerului de Externe etc.
PSD scoate, PNL introduce
Statistica ne arată că, pe şest, unele din cele 102 taxele parafiscale eliminate de PSD începând cu 2016, au fost reintroduse sau au apărut altele noi. La vremea respectivă, atât reprezentanţii PNL, cât şi cei ai USR-PLUS au contestat vehement măsura reducerii lor, motivând că bugetul de stat ar pierde prea mulţi bani. Taxa radio-tv, timbrul de mediu, taxa de înregistrare în registrul comerţului, taxa pentru acordarea cetăţeniei române şi taxa pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar erau numai câteva dintre ele. Care sunt noile parafiscale apărute, este greu de văzut, pentru că site-ul Ministerului Finanţelor nu afişează decât varianta la zi a Registrului impozitelor, taxelor şi tarifelor cu caracter fiscal şi nefiscal. „Unele taxe parafiscale la care s-a renunţat în 2016, în timpul guvernării PSD, poate nu trebuiau eliminate, iar anul trecut guvernul a reintrodus poate unele dintre ele sau este posibil să fi apărut altele noi”, potrivit lui Gabriel Biriş, consultant fiscal. În opinia sa, România s-a transformat într-un semiparadis fiscal în ultimii ani. Pentru cine? Pentru oricine, mai puţin pentru salariaţi, spune acesta.
66 de taxe, impozite şi tarife au ajuns să fie percepute de Ministerul Finanţelor în 2021, după ce în 2019 numărul lor era de 54.
Taxele parafiscale, scăpate de controlul statului
Pe lângă taxele şi tarife nefiscale percepute de organele administraţiei publice, mai există o categorie de taxe parafiscale colectate de diverse regii şi societăţi comerciale, pentru anumite servicii. Multe dintre acestea exercită poziţii de monopol la nivel naţional sau regional, ceea ce face ca de multe ori valoarea lor să fie stabilită arbitrar. Care este numărul lor, nimeni nu poate spune, pentru că nu există o statistică realizată pentru ele, deşi ele sunt percepute în baza unor acte normative emise de Guvern. Printre acestea taxe se numără taxele de mediu, taxa de autorizare pentru diverse servicii, taxa de înscriere a agenţilor imobiliari, taxele de licenţiere în diverse domenii, taxele pentru obţinerea unor documente, taxele impuse de societăţile comerciale şi regiile autonome pentru orice avize şi autorizaţii, taxele de licenţiere în diverse domenii etc.
La colectare stăm prost
Deşi deocamdată nu avem cifrele privind rata de colectare a veniturilor la bugetul de stat pe 2020, putem presupune, fără frica de a greşi, că ele nu vor arăta mai bine ca în 2019, când ponderea lor în PIB a fost de numai 26,8%. Acest procent ne-a plasa cu mult în spatele mediei UE, care a fost de circa 40%. Nivelul de colectare din 2019 a fost aproape de minimele istorice, iar asta arată că reducerile de taxe operate în anii precedenţi nu au reuşit să stimuleze colectare. Modul în care ANAF realizează colectarea veniturilor, dar şi corupţia, sunt doar două din motivele care pot explica această situaţie.