Mai exact, cercetătorii estimează că poluanții produși de om și schimbările climatice contribuie la circa nouă milioane de decese la nivel global, în fiecare an, și spun că trebuie îmbunătățită urgent monitorizarea acestor poluanți.
Mai mulți cercetători și experți în cardiologie din întreaga lume și-a unit forțele pentru a înțelege mai bine adevărata amploare a modului în care poluarea mediului ne afectează sănătatea.
Mai exact, aceștia se concentrează asupra încălzirii globale, poluării aerului și expunerii la fumul provenit din incendii și evidențiază factorii de risc mai puțin cunoscuți ai bolilor de inimă, inclusiv solul, poluarea fonică și luminoasă și expunerea la substanțe chimice toxice. Monitorizarea acestor poluanți trebuie îmbunătățită rapid, spun ei, pentru identificarea comunităților cele mai expuse riscului și pentru a înțelege mai bine modul în care expunerea la poluanți specifici crește riscul bolilor cardiovasculare la nivel individual.
Incendii fără precedent, temperaturi în creștere și expunere la chimicale toxice netestate
Trebuie să existe o recunoaștere mult mai mare a pericolelor poluării și a rolului pe care îl joacă în provocarea a aproximativ nouă milioane de decese în fiecare an, la nivel global, spune prof. Jason Kovacic, director și CEO al Institutului de Cercetare Cardiacă Victor Chang din Australia și unul dintre autorii principali ai studiului.
„În fiecare an, aproximativ 20 de milioane de oameni din întreaga lume mor din cauza bolilor cardiovasculare, poluanții jucând un rol din ce în ce mai mare”, a declarat prof. Kovacic, citat într-un comunicat al Colegiului American de Cardiologie.
„Poluanții au ajuns în fiecare colț al globului și ne afectează pe fiecare dintre noi. Suntem martorii unor incendii fără precedent, temperaturi în creștere, zgomot rutier inacceptabil și poluare luminoasă în orașele noastre și expunere la substanțe chimice toxice netestate în casele noastre. Corpurile noastre sunt bombardate cu poluanți din toate unghiurile și au un impact asupra sănătății inimii noastre. Dovezile sugerează că numărul persoanelor care mor prematur din cauza acestor forme foarte diferite de poluare este mult mai mare decât se recunoaște în prezent”, mai spune expertul, adăugând că, deși multe dintre mecanismele biologice prin care poluarea afectează sănătatea sunt cunoscute, „avem încă un decalaj uriaș în înțelegerea legăturii dintre poluanți și bolile de inimă”.
„Există sute de mii de substanțe chimice care nici măcar nu au fost testate pentru siguranța sau toxicitatea lor, să nu mai vorbim de impactul lor asupra sănătății noastre”, a subliniat profesorul Jason Kovacic.
Autorii cercetării spun că, în viitor, oamenii vor fi testați în mod obișnuit pentru expunerea la mai mulți poluanți - la fel cum copiii din SUA sunt testați în prezent pentru expunerea la plumb.
Peste 300.000 de noi substanțe chimice sintetice au fost fabricate din 1950, iar profilul de siguranță umană al multora dintre aceste substanțe chimice este necunoscut, potrivit datelor furnizate de Colegiul American de Cardiologie.
În prezent, se estimează că fumul provocat de incendii ar fi responsabil pentru 339.000 până la 675.000 de decese premature pe an, la nivel global. Doar în Statele Unite, spre exemplu, a existat o creștere cu 77% a expunerii la fumul de incendiu din 2002 până acum.
De asemenea, în timpul valurilor de căldură, riscul de mortalitate cardiovasculară legată de temperaturile ridicate poate crește cu mai mult de 10%, avertizează cardiologii.
Exacerbează toate bolile cardiovasculare majore
Poluarea aerului exterior și interior este asociată cu peste șapte milioane de decese premature pe an, dintre care peste 50% sunt atribuite cauzelor cardiovasculare, în principal bolilor cardiace ischemice și accidentului vascular cerebral.
„Legăturile dintre poluarea aerului și efectele sale dăunătoare asupra aproape tuturor organelor corpului sunt incontestabile. Efectele cardiovasculare, în special - aflate în centrul acestui raport -, sunt grave. Expunerea la poluarea aerului este legată de exacerbarea tuturor bolilor cardiovasculare (BCV) majore.
Aproape 70% din cele 4,2 milioane de decese din 2019 atribuite poluării aerului înconjurător au fost cauzate de afecțiuni cardiovasculare, în special de boala cardiacă ischemică (IHD) (1,9 milioane de decese) și de accidentul vascular cerebral (900.000 de decese). O dinamică similară este evidentă în cele 3,2 milioane de decese atribuite poluării aerului din interior în 2019 - un milion de decese au fost cauzate de IHD și 700.000 de AVC. La nivel global, 22% dintre decesele cauzate de boli cardiace ischemice și 15% din cele cauzate de accidentul vascular cerebral au fost atribuite poluării aerului, în 2019”, se arată în World Heart Raport 2024, care a fost condus de cercetători de la Institutul de Sănătate Publică și Bunăstare din Essex (IPHW) și lansat cu ocazia World Heart Summit, din acest an.
„Poluarea aerului este omniprezentă și nu cruță pe nimeni”
Potrivit acestui raport global, decesele cauzate de afecțiunile cardiovasculare provocate de poluarea aerului au tot crescut timp de un deceniu și vor continua să crească.
„Poluarea aerului este omniprezentă și nu cruță pe nimeni. Atât poluarea exterioară, cât și cea interioară determină decesele cauzate de bolile cardiovasculare, care încă fac cele mai multe victime în fiecare an. Impactul poluării atmosferice din mai multe surse se adună, adâncind deseori diferențele în materie de asistență medicală pentru cei care sunt, de asemenea, vulnerabili la poluare și înrăutățind rezultatele, indiferent de mediul demografic”, a declarat dr. Mark Miller, președintele Grupului de experți în poluarea aerului și schimbări climatice al World Heart Federation și unul dintre autorii principali ai studiului.
Recomandări: Creșterea numărului de copaci din orașe și reducerea utilizării mașinilor
Autorii cercetării notează că, deși criza ecologică este iminentă, iar impactul său asupra sănătății din ce în ce mai presant, impulsul pentru schimbare pare sporadic.
„Sunt necesare acțiuni urgente pe măsură ce schimbările climatice avansează și poluarea se infiltrează în aerul pe care îl respirăm, în apa pe care o bem, în alimentele pe care le mâncăm și în locurile în care trăim”, scriu ei, creionând și o serie de recomandări în acest sens:
-
Solicitarea punerii în aplicare a unor schimbări sănătoase pentru inimă în proiectarea orașelor, cum ar fi: creșterea suprafețelor plantate cu copaci, mijloace sigure de călătorie activă și utilizarea redusă a vehiculelor.
-
Încetarea subvențiilor pentru industria combustibililor fosili, pentru a permite mai multe investiții în surse regenerabile și în producția de energie mai curată.
-
Campanii de sănătate publică despre pericolele poluării aerului.
-
Educație medicală pentru a reflecta mai bine pericolele în creștere ale poluanților.
Peste 250.000 de decese în UE doar din cauza poluării aerului
Un raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), publicat în noiembrie 2023, a arătat că doar un singur tip de poluare - poluarea cu particule fine a atmosferei - a provocat moartea a peste 250.000 de persoane în Uniunea Europeană, în anul 2021, cu 15.000 mai multe față de anul anterior.
Particulele fine (PM2,5 - particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni) reprezintă un termen pentru particulele atmosferice care sunt, de obicei, produsul secundar al gazelor de eșapament ale mașinilor sau al centralelor electrice pe bază de cărbune. Dimensiunea lor mică le permite să călătorească adânc în tractul respirator - agravând riscul de bronșită, astm și boli pulmonare.
„Conform ultimelor estimări ale AEM, cel puțin 253.000 de decese în UE, în 2021, au fost atribuite expunerii la poluarea cu particule fine (PM2,5) peste concentrația recomandată de OMS”, a spus agenția.
Potrivit AEM, aceste decese „ar fi putut fi evitate în cazul în care concentrațiile de particule fine ar fi respectat recomandările OMS”.
Cifra reprezintă o creștere față de 2020, când particulele fine au fost legate de moartea prematură a 238.000 de persoane.
Zgomotul avioanelor crește riscul de diabet și atac de cord
Deși cardiologii au recomandat o reducere a utilizării mașinilor, cercetări recente, conduse de Universitatea din Boston (BUSPH) și Universitatea de stat din Oregon (OSU), realizate cu participarea a peste 75.000 de americani care locuiesc în proximitatea a 90 dintre aeroporturile mari din SUA, au arătat că zgomotul produs de avioane și elicoptere este mult mai deranjant pentru oameni decât zgomotul de la alte mijloace de transport.
Mai exact, zgomotul aeronavelor poate crește riscul de a dezvolta boli cardiometabolice, un grup de afecțiuni precum: atac de cord, accident vascular cerebral, diabet și hipertensiune arterială.
În Europa, se estimează că 113 milioane de persoane sunt afectate de niveluri ridicate de zgomot, de cel puțin 55 decibeli, pe termen lung, zi-seară-noapte.