În pofida ororilor războiului lui Putin, unitatea aproape fără precedent a Occidentului în privința sancțiunilor contra Moscovei și a acțiunilor politice și militare adoptate pentru sprijinirea Kievului i-a făcut pe europeni optimiști în legătură cu perspectiva ca, la încheierea crizei, continentul să iasă mult întărit în fața următoarelor provocări de securitate.
Acest lucru se poate observa cel mai bine în cazul celor trei națiuni nordice din Peninsula Scandinavă: Norvegia, Suedia și Finlanda. Poziția acestor state a fost scoasă în evidență de criza din Ucraina, atât datorită relațiilor unice dintre ele, cât și a legăturilor speciale avute cu restul Europei și cu Rusia.
Situație specială
Atât Norvegia, cât și Finlanda au granițe terestre comune cu Rusia. Cea a Norvegiei este semnificativ mai mică, sub 200 de kilometri, comparativ cu frontiera de aproximativ 1.300 de kilometri a Finlandei. Norvegia, cea mai vestică dintre cele trei țări, este membră a NATO, dar nu face parte din Uniunea Europeană, în timp ce Finlanda și Suedia sunt state UE, dar nu se află în componența alianței militare transatlantice.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, toate trei au susținut o abordare neconflictuală față de Rusia, datorită proximității lor cu superputerea militară estică. De asemenea, ele sunt membre ale spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că între cele trei țări nu există frontiere din punct de vedere al călătoriilor.
Din această perspectivă, guvernele de la Oslo, Stockholm și Helsinki par să-și fi regândit strategia de securitate după evenimentele din ultimele săptămâni, realizând probabil că, în actualele condiții, politica de neutralitate este greu de menținut.
Renunțarea la neutralitate
„Dacă Putin reușește în Ucraina, atunci deja ne punem întrebarea - cine urmează?”, mărturisea recent un oficial european de rang înalt din domeniul apărării, citat de CNN. El adăuga că, din cauza granițelor deschise între cele trei state nordice, orice străpungere a frontierei finlandeze ar avea un efect „traumatic” pentru Peninsula Scandinavă.
Considerate cândva de către Suedia și Finlanda drept un gest riscant de provocare la adresa Rusiei, discuțiile intense despre aderarea la NATO au loc acum în ambele țări. Alături de vecinii lor norvegieni, suedezii și finlandezii par să arunce la coș politica lipsei de confruntare în relația cu Moscova.
„Finlanda și Suedia, care au abandonat brusc pozițiile lor îndelungate de a nu exporta arme în zonele de război, aprovizionând Ucraina, au oferit cel mai mare șoc pentru europeni în privința răspunsului nordic. Bănuiesc că a fost un șoc și pentru Putin”, susține Charly Salonius-Pasternak, cercetător principal în domeniul securității globale la Institutul finlandez pentru Afaceri Internaționale, citat tot de CNN.
El anticipează decizii tot mai îndrăznețe din partea acestor state, în urma angajamentelor asumate prin documentul „Nordic Defence Cooperation (NORDEFCO) Vision 2025”, ce stabilește planuri pentru o cooperare militară mai strânsă între cinci națiuni nordice care au relații diferite cu NATO și UE.
„Dacă, dintr-o dată, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca și Islanda depozitează arme și unități în alte țări și își coordonează acțiunile, atunci intrăm în zona unei securități dure care operează peste granițele UE și NATO, ceea ce-i va face Rusiei, fără îndoială, o viață grea”, mai spune expertul militar.
Finlanda cochetează acum cu NATO
Intensitatea și determinarea răspunsului oferit de țările nordice la criza ucraineană au deschis perspectiva aderării Finlandei la NATO. Fost prim-ministru al Finlandei, Alexander Stubb consideră că aderarea la NATO este mult mai probabilă, deoarece Putin a distrus echilibrul atent pe care Finlanda l-a menținut ani de zile.
„Din punct de vedere strategic, întotdeauna am vrut să păstrăm aderarea la NATO în buzunarul de la spate, ca factor de descurajare pentru comportamentul agresiv al Rusiei. Am menținut un echilibru, armata noastră fiind compatibilă cu cea a NATO, fără a fi membri ai Alianței”, a dezvăluit Stubb, citat de presa de peste Ocean.
Cu toate acestea, el consideră că acțiunile lui Putin au făcut acest echilibru imposibil. „Finlanda este condusă de ceea ce eu numesc frică rațională. Vedem agresiunea Rusiei și nu vrem să fim lăsați singuri, așa cum am fost în cel de-al Doilea Război Mondial”, a mai mărturisit Stub.
Adaptare la noua realitate
De altfel, timp de ani de zile, Finlanda și Suedia au luat măsuri pentru a contrabalansa neapartenența lor la NATO. Cele două state și-au consolidat legăturile cu SUA, Marea Britanie și restul comunității transatlantice.
Atât NORDEFCO, cât și cooperarea tot mai strânsă a țărilor nordice în domeniul securității fac regiunea mai puțin vulnerabilă într-un mod care, în anumite privințe, transcende apartenența la UE și NATO.
În ultimele săptămâni, unitatea de acțiune a statelor nordice a fost extrem de vizibilă. Mai întâi, Danemarca și Suedia au trimis echipamente militare în Ucraina, apoi Finlanda și Norvegia le-au urmat exemplul, la scurt timp.
Altfel spus, agresiunea Rusiei în Ucraina a determinat state care în ultimele decenii să dădeau peste cap să nu deranjeze Moscova să ia decizii până nu de mult de neconceput. În acest fel, Moscova s-ar putea trezi la sfârșitul războiului cu o Europă foarte diferită, aproape de nerecunoscut față de cea pe care reușise să o intimideze cu gaze și retorica agresivă.