„L-am întrebat pe Radu Zaharie, unul dintre cei mai experimentați ghizi montani din județul Sibiu și colaborator al Programului @Anii Drumeției, care ar fi, în opinia sa, cea mai spectaculoasă potecă de munte din județul Sibiu. Răspunsul a venit prompt: Avem un traseu extraordinar de frumos nu doar la nivelul județului Sibiu, ci chiar din România, a cărui denumire în limba germană este
Amplasată în imediata apropiere a Cabanei Negoiu, care a fost și prima cabană montană din România, ridicată la 1881, „Poteca Balaurului” conduce drumeții spre Vârful Negoiu, în direcția Piatra Caprei. Istoria potecii este legată de începuturile turismului montan din Transilvania, al cărui promotor a fost „Siebenburgischer Karpatenverein” (SKV), asociație destinată construirii de poteci și refugii montane, precum și promovării turismului în munții Carpați.
„Trebuie să ne imaginăm efortul aproape supraomenesc al unor voluntari de a ciopli în stâncă această potecă. Lucrările au început în anul 1886 și inițial au fost amenajate șapte podețe din lemn, amplasate peste jgheaburi. Ele au fost înlocuite cu unele mai trainice, din fier, montate începând cu anul 1901, iar numărul lor a crescut, ajungând la 16”, a mai adăugat Radu Zaharie.
Intrarea pe „Drachensteig” se face prin dreptul vechii cabane, cunoscută și sub denumirea „La priciuri”, clădită la 1937. În acest moment este cea mai veche cabană din Munții Făgăraș, după ce în primăvara acestui an a fost demolată Cabana Valea Sâmbetei, ambele fiind ridicate de SKV.
Poteca șerpuiește de-a lungul Masivului Șerbota, coborând spre Piatra Capra. Călătorul are în permanență o imagine spectaculoasă asupra Muchiei Tunsului, care urcă spre Vârful Negoiu, dar și spre Valea Sărății ale cărei ape reci susură în depărtare.
„A trecut mai bine de un secol de când a fost amenajată această potecă. A fost necesară multă muncă și pricepere ca să fie așezatei lespezile grele, unele peste celelalte, pentru a consolida poteca și de a monta podurile din fier”, spune Radu Zaharie arătând totodată că „Drachensteig” a fost construită ca alternativă la prima potecă de munte marcată cu vopsea în Munții Făgăraș: „Vechea potecă pleca de cabană înspre Vârful Negoiu, cobora în Valea Sărății, apoi urca spre Piatra Caprei, Piatra Prânzului și Șaua Cleopatra. A fost marcată la 1887, devenind prima potecă cu însemne de ghidare din Munții Făgăraș”.
La începutul secolului XX, numeroase cărți poștale invitau drumeții pe cărările care urcau în Făgăraș. Dorința de mișcare în aer liber era intens promovată de SKV, astfel încât vederile prezentau imaginile cabanelor de la Negoiu, Bâlea sau Păltiniș. În unele dintre materialele tipărite în urmă cu mai bine de un secol apar fotografii ale „Potecii Bălaurului”, după se află notat și pe spatele unei cărți poștale aflată în colecțiile Bibliotecii Județene Astra din Sibiu, cea care a fost și întâia bibliotecă românească din Transilvania.
„Dacă iubiți muntele și nu vă lăsați intimidați de
(sursa: Mediafax)