După ani de muncă, inovaţie şi succes, investiţiile în pasiuni pot aduce liniştea şi împlinirea antreprenorilor. Aşa cum se întâmplă în cazul lui Cristian Dumitrescu, un om de afaceri care a plecat din ţară în anii 70, a lucrat 14 ani în Canada, dar a decis să revină în România la începutul anilor 90, de dor.
Cristian Dumitrescu a părăsit România la 24 de ani pentru a-şi face o carieră. S-a stabilit în Canada unde a cunoscut succesul în domeniul proiectării pe calcultator încă din anii ’80, când proiectarea se afla la începuturile sale, iar PC-ul încă nu apăruse pe piață. A lucrat la faimoasa companie IBM şi a avut colaborări cu numeroase firme de top. După Revoluţie a revenit în ţară şi a decis să deschidă o firmă în domeniul IT, care a devenit cea mai importantă firmă românească din acest domeniu, care se ocupa cu distribuție de software și harduri pentru proiectare. Însă, Cristian Dumitrescu a cedat activitatea în anul 2008. “Mă săturasem de businessul meu. Devenise ceva repetitiv, o făceam deja de o viață. Eu numai asta am făcut, proiectare pe calculator. Presiunile firmelor americane de a vinde din ce în ce mai mult erau deja deranjante. Avem singura revistă din țară de proiectare pe calculator și era greu de susținut cu articole, cu informații din ce în ce mai multe. Scăzuse procentul profitului din vânzarea de software. Acum firmele de software au ajuns să închirieze softul, au eliminat distribuția și dealerii. E un business pe moarte în ceea ce mă privește. Desigur, firma mea a fost preluată de cea mai puternică firmă germană europeană de distribuție de software, care și acum activează în România. La rândul ei a vândut celei mai puternice firme din lume ,,Tech Data”, care avea la vremea aceea o cifră de afaceri de 34 de miliarde de dolari pe an. Acum “Tech Data” a devenit distribuitor în România și Man and Machine Group, firma care mă cumpărase a rămas cel mai puternic dealer din Europa. Are activitate în 10-12 țări”, povesteşte Cristian.
Grădina Vlahiia şi întoarcerea la rădăcini
“La întoarcerea în România am simțit nevoia să mă apropii de rădăcini”, spune omul de afaceri. “Am început să călătoresc, dornic să aflu cât mai multe despre meleagurile de poveste din amintirile bunicilor. Drumurile m-au purtat către fascinantul Maramureș, astăzi piatră de temelie și principală sursă de inspirație pentru Grădina Vlahiia. Atmosfera de pace și liniște sufletească a Țării Maramureșului mi-a amintit de Făgărașul copilăriei. La un moment dat am vrut să vizitez casa bunicului, de la țară. Bunicul era preot într-un sat lângă București. Și am constatat că familia o vânduse pe aproape nimic. Mi-a părut foarte rău și atunci, printr-o conjunctură, am vizitat Maramureșul, am văzut frumusețea peisajului, tradiția și cultura locului și am descoprit arhitectura caselor, care mi-a plăcut foarte mult. Cu durere am descoperit și faptul că deja oamenii începuseră să le dărâme, să le pună pe foc și să construiască niște case moderne și de prost gust. La început am cumpărat o casă, pentru o familie care urma să locuiască și să aibă grijă de gospodărie. Casa mi-a plăcut atât de mult și am mai cupărat una. Cu animale, găini, până când am înjghebat o gospodărie adevărată, țărănească. Deci, asta se întâmpla prin ‘93. Locul ăsta era extrem de apreciat de toți prietenii mei , aveam vizitatori din străintate, care se îndrăgosteau de casă și de loc. După ce am vândut firma m-am hotărât să-mi fac hobby-ul să devină o activitate comercială. Așa am ajuns să fac agroturism în urmă cu şase ani. Terenul îl cumpărasem în decursul anilor, pe el plantam furaje și ce trebuia pentru animalele pe care le creșteam. Am început cu partea de agricultură. Pentru că eu nu cred ca agroturismul e doar o casă la țară. Trebuie să fie o gospodărie. Am făcut primele solarii, am plantat o livadă de 400 de pomi, viță de vie, diverși arbuști. După, am cumpărat o făbricuță din Italia în care procesăm tot ce crește în curte, zacuscă, dulcețuri etc. Am continuat cu construcția caselor, a restaurantului și a Muzeului Țăranului, care e într-o casă de peste 200 de ani și a bisericuței care să completeze atmosfera satului românesc. Bisericuța este o copie a bisericii Mănăstirii Dintr-un lemn de la 1500”, ne povsteşte Dragoş Dumitrescu. Toate acestea se află azi la câţiva kilometri de Capitală, în comuna Snagov, în cadrul complexului Grădina Vlahiia.
La Snagov, lângă Bucureşti, Cristian Dumitrescu a adus un colţ de Maramureș, în care a adunat tot ce-a putut pentru a crea oaspeţilor senzația de acasă. O curte imensă, cu șură, case tradiţionale din bârne, o bisercă plină cu icoane autentice, fermă de animale, grădină de legume.
Tihnă, roade, omenie
Acesta este dictonul Grădinii Vlahiia, pictat artistic pe poarta maramureşeană de la intrare. Dincolo de ea, Cristian le oferă vizitatorilor ocazia de a petrece cât mai mult timp în natură, plimbări cu o trăsură veche vieneză, cu sania, barca pe lac, sau cu poneii, iar spaţiul generos, ce se întinde pe zeci de hectare, este locul ideal pentru a organiza workshopuri educaționale în weekend sau diverse evenimente private. Grădina Vlahiia este însă opţiunea ideală şi pentru cei ce vor să evadeze din agitaţia cotidiană. “În principal sunt familii tinere cu copii, care apreciază tradiția, viața la țară, mâncarea sănătoasă. Au șansa să vadă, la jumătate de oră de București, animalele domestice, pe care le mai văd în desene animate și nu prea redau realitatea. Au șansa să facă o plimbare cu căruța în pădure, să călărească un ponei și să participle la ateliere noastre educative și care readuc tradiția meșteșugului și a producerii mâncării.
Investiţii în satul autentic
Cristian Dumitrescu a investit, în decursul anilor, poate milioane de euro pentru a reconstrui satul autentic. Nu s-a împrumutat la bănci şi nici nu a accesat fonduri europene. Ca şi în viaţă, s-a descurcar singur, având convingerea că este mai bine să ridici un business pe banii tăi decât pe împrumut. Deocamdată, Grădina Vlahiia nu reprezintă o sursă de profit, însă antreprenorul este încrezător că va deveni. “Investiția inițială e greu de cuantificat pentru ca am făcut-o încet, încet, în decursul a 20 și mai bine de ani nu am ținut o evidență a cheltuielilor. Iar ca cifră de afaceri…nu e elocvent pentru că a trecut abia un an de când am deschis și încă e pe pierdere. Pentru mine este un hobby, nu un business”, mai spune Cristian Dumitrescu.
A riscat şi a vândut tot pentru pasiunea lui
O casă pe Coasta de Azur, una în Toscana, dar şi una la mare. Toată atenția lui se îndreaptă acum doar spre Grădina Vlahiia. „Îmi dau seama din aprecierile oamenilor pentru locul ăsta şi prin faptul că se întorc. La noi se fac rezervări de la 10 persoane în sus”, mai spune Cristian Dumitrescu. Spațiul de cazare înseamnă 18 camere duble în casele maramureșene și două în casa toscană. Are în plan să se extindă şi să înfrumuseţeze locul. „Mai vrem să sporim capacitatea de cazare. Să mărim frecvența atelierelor pe care le organizăm pentru copii și pentru părinții lor. Să înfrumusețăm locul, să plantăm arbori și flori”, ne dezvăluie Dragoş. Complexul are şi un restaurant unde oaspeţii pot gusta din delicioasele bucate ţărăneşti, completate de simplitatea plină de rafinament a bucătăriei toscane. Inspiraţia italiană este dată de interesul lui Cristian Dumitrescu pentru regiunea Toscana, drept dovadă fiind casa construită, asemenea locuinţelor din zona centrală a Italiei, tot la Snagov, în vecinătatea grădinii româneşti.
Agroturismul, potenţial de profit
Antreprenorul este de părere că micile afaceri de familie din zona agricolă, micile terenuri puse la punct, pe care fiecare își cultivă 2-3 hectare cu ceva, sunt șansa noastră de a avea succes pe viitor. Deşi Grădina Vlahiia este o afacere pornită din pasiune, obstacolele întâmpinate sunt comune mediului de business românesc. „Singurul lucru de care m-am lovit în partea de business au fost aprobările, care sunt greu de obținut, e multă birocrație greu de gestionat. Dar, mă rog…astea sunt normele europene care trebuie respectate”, spune omul de afaceri, pentru care contează mult mai mult bucuria de a păstra tradiția vie, îndemnurile și mulțumirea prietenilor care i-au călcat pragul. Serile memorabile petrecute în Grădină alături de ei și de familie, împlinirea sufletească simțită aici, entuziasmul ajutoarelor de nădejde – toate l-au făcut să-şi dorească să le împărtășesc și altora rostul și frumusețea acestei ospitalități. Datorită ospitalităţii şi a condiţiilor de care dispune, amplasamentul a fost recompensat cu numeroase premii.
CRISTIAN DUMITRESCU, antreprenor
Tot ce am făcut a fost din plăcere, cu pasiune. Toată viața mea, cu excepția câtorva ani, firma mea a fost acasă și nu am simțit că muncesc, indiferent cât ore am muncit. Să nu faci niciodată nimic care nu îți place!
Cristian Dumitrescu, antreprenor
Locația este din ce în ce mai apreciată de oamenii de afaceri. Își aduc aici invitații din străinătate pentru că, în câteva ore, pot cunoaște o parte din țara noastră, din tradiții. De asemenea, mai sunt oameni care apreciază mâncarea sănătoasă și aerul curat
Cristian Dumitrescu, antreprenor