Prin noianul de zile omagiale votate într-o frenezie de senatori și deputați și-a făcut loc, în 2017, și una dedicată prefecților. La inițiativa a nouă parlamentari PSD, PNL și ALDE, dintre care şapte erau foşti prefecţi, pe 2 aprilie România îmbracă din nou straie de sărbătoare pentru a arăta bine în poza de familie și sărbătorește Ziua instituției prefectului. Surprinzător este că dacă parlamentarii au vrut să avem Ziua prefectului, ei nu au considerat necesar să avem și Ziua primarului, chiar și numai pentru a arăta că cele două funcții publice sunt la fel de importante pentru statul român. Tot cu refuz au tratat parlamentarii și cele două propuneri făcute pentru a se decreta Ziua ziaristului.
Alegerea zilei de 2 aprilie pentru Ziua Instituţiei Prefectului din România s-a făcut pentru că la acea dată, în urmă cu 157 de ani, a fost înființată această funcție. Ea trebuie „marcată de autoritățile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific dedicate recunoaşterii rolului şi meritelor institiţiei Prefectului la dezvoltarea ţării noastre din punct de vedere economic, cultural şi social”, se arată în expunerea de motive care însoțea proiectul de lege. În acest scop, potrivit articolului 3 al legii, „autoritățile centrale şi locale pot sprijini material şi logistic” desfășurarea sărbătorii, „în limita fondurilor disponibile”. De asemenea, Televiziunea Română și Radioul public vor trebui să difuzeze „emisiuni culturale” dedicate acestei zile.
Primarii, tratați cu refuz de Parlament
Dacă Ziua Instituției Prefectului a trecut de votul Parlamentului fără probleme, stabilirea unei zile a primarilor a căzut la votul aleșilor în 2014. Ea ar fi urmat să fie celebrată în fiecare an, în data de 18 februarie, iar motivul invocat de inițiatorul proiectului, fostul parlamentar PSD, Marian Enache, era acela că oamenii încă nu ar fi conştientizat rolul primarului. Marian Enache, care în prezent este judecător la Curtea Constituțională, a explicat alegerea zilei de 18 februarie, deoarece la această dată au avut loc primele alegeri locale din România, în baza Constituţiei din 1923.
Ziariștii, tăiați de pe listă
Lipsită de noroc a fost și breasla ziariștilor, care a ratat ocazia să fie sărbătorită pe 28 iunie, în ciuda motivării invocate de inițiatorii proiectului depus la Parlament în 2016. „Ziaristul român a fost și se află înrolat în marea Oaste a neamului românesc, Limba Română, ca oștean credincios în apărarea Bisericii, Istoriei și Neatârnării Naționale”, susțineau aceștia. Data de 28 iunie are o semnificație aparte. În 1883 ea era ultima zi a jurnalistului Mihai Eminescu la „Ziarul Timpul”, ocazie cu care a publicat articolul „PENTRU LIBERTATEA PRESEI ȘI A JURNALISTULUI”. Proiectul era însă respins definitiv de Camera Deputaților în primăvara anului 2019. Aceasta era cea de-a doua încercare a aleșilor de a-i omagia pe jurnaliști, după ce prima tentativă i-a aparținut poetului Adrian Păunescu în 2004.
„Statul român are obligația morală și de onoare de a fi recunoscător acestor martiri ziariști prin instituirea Zilei Naționale a Ziaristului Român, ca semn de respect pentru lupta neîntreruptă în slujba adevărului și a neamului românesc, pentru întărirea statului de drept, al democrației și a valorilor general umane: adevăr, respect, toleranță, solidaritate și libertate”.
din expunerea de motive a proiectului din 2016