În luna mai 2020, funcționarii din administrația publică au urcat, pentru prima dată în perioada postdecembristă, pe platforma primelor 10 locuri din topul național al salariilor, câștigurile acestora crescând inclusiv în lunile crizei coronavirus. Angajații din instituțiile de stat (excluzând profesorii și medicii) au salarii cu 60% mai mari decât ale celor din sectorul privat, aceasta fiind cea mai mare disproporție din Uniunea Europeană, arată statisticile oficiale. Analistul economic Iancu Guda recomandă, în consecință, înghețarea salariilor la această categorie de bugetari și introducerea criteriilor de performanță pentru departajarea lor.
Dacă în anii trecuți topul salariilor era dominat de sectoare precum aviație, industria tutunului, IT, energie, minerit, prelucrarea țițeiului sau intermedieri financiare, în luna mai 2020 funcționarii din sectorul Administrație publică și apărare și-au făcut loc în primele 10 clasate. Cu un câștig net de 5.294 de lei, această categorie de bugetari ocupă locul opt, surclasându-i pe cei din energie (4.725 de lei) și din industria extractivă (4.632 de lei), arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Pentru comparație, în luna noiembrie 2019 - când Cabinetul Orban tocmai se instalase la Palatul Victoria - funcționarii din administrația publică se situau pe locul 13 în top, cu un salariu mediu net de 4.883 de lei. De fapt, în toți anii anteriori, funcționarii abia dacă ajungeau pe locurile 14-15 în clasamentul salariilor, arată seriile de date analizate de Jurnalul.
Creștere de 4% în plină criză
În lunile pandemiei, funcționarii statului s-au remarcat și prin faptul că salariile lor au crescut cu una dintre cele mai mari viteze. „În aprilie și mai 2020, salariul mediu net pe economie a scăzut cu aproape 120 de lei. În același timp, în sectorul public s-au adăugat aproape 200 de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 4% față de anul trecut”, a arătat președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda. El a mai remarcat că salariul mediu net din sectorul public „este cu aproximativ 60% peste cel din sectorul privat”, aceasta fiind „cea mai mare disproporție din UE”.
Ce e de făcut?
Solidaritatea bugetarilor cu angajații din sectorul privat a fost o temă controversată în lunile pandemiei, când statisticile arătau creșteri salariale la stat și scăderi în economie. Inclusiv premierul Orban ceruse tăieri „și la șefi”, dar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, se eschiva de fiecare dată spunând că nu e momentul ca funcționarii să fie afectați. Ce ar fi, totuși, de făcut pentru ca statul să-și amelioreze cheltuielile cu propriul aparat birocratic? „Sunt de acord că nu este o măsură bună să disponibilizezi agresiv 25% din sectorul public (300.000 de joburi) într-un timp scurt. Această restructurare trebuie făcută mascat și natural, adică să nu se mai înlocuiască posturile celor care ies la pensie. Dar măcar nu mai creșteți salariile actuale din sectorul public!”, a exclamat analistul Iancu Guda, la o emisiune televizată. El a recomandat digitalizarea instituțiilor și introducerea criteriilor de performanță.
Salariații statului care sunt subperformanți trebuie pregătiți mai bine sau înlocuiți. Doar cei din prima treime trebuie bonusați suplimentar în funcție de performanță.
Iancu Guda, președintele AAFBR