Despre asta se va vorbi, pe 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României, unde are loc Congresul Internațional de Longevitate, primul eveniment de această amploare organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance. Evenimentul reunește 10 cercetători de top din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania. Printre aceștia, se remarcă Sara Hägg, profesor asociat la Karolinska Institutet, una dintre cele mai prestigioase instituții medicale din lume, cunoscută pentru că găzduiește Adunarea Nobel pentru Premiul Nobel la Fiziologie sau Medicină. Tema ei este „Îmbătrânirea biologică umană – ce știm și ce urmează”.
Ce e „ceasul biologic”
Cercetarea Sarei Hägg pornește de la o idee simplă: organismul are un „ceas” intern care ticăie în propriul ritm, uneori mai lent, alteori mai repede decât timpul din calendar. În ADN, de-a lungul anilor, apar mici modificări chimice numite metilări, niște marcaje care nu schimbă codul genetic, dar influențează cum sunt activate sau „citite” genele.
Analizând aceste tipare dintr-o simplă probă de sânge, cercetătorii pot estima vârsta biologică a unei persoane, adică gradul real de uzură al organismului. Dacă e mai mare decât vârsta cronologică, corpul „îmbătrânește” mai repede. Dacă e mai mică, e un semn că organismul funcționează bine, cu un risc mai scăzut de boli cronice.
Longevitatea învață de la gemeni
Pentru a separa influența genelor de cea a mediului, echipa de la Karolinska a folosit studii pe gemeni identici. Doi oameni cu același ADN pot avea, în timp, vârste biologice diferite în funcție de stilul de viață: somn, alimentație, stres, mișcare. Pe termen lung, aceste diferențe devin vizibile în analize și pot arăta cum fiecare obicei bun (sau prost) lasă o urmă în corp.
Rezultatele ajută la crearea unor programe personalizate de prevenție. În loc de sfaturi generale, medicina longevității propune o monitorizare concretă, urmărirea unor indicatori precum inflamația, metabolismul, forța musculară sau indici de fragilitate. Când acești parametri se îmbunătățesc, vârsta biologică poate scădea vizibil în timp.
Trăiesc femeile mai mult?
Studiile de la Karolinska și din alte centre au confirmat ceea ce statisticile arătau deja: femeile trăiesc mai mult. Explicațiile țin de biologie, hormonii estrogeni, modul în care se păstrează telomerii (capetele cromozomilor) și un profil epigenetic ușor mai „tânăr” la aceleași vârste. Aceste descoperiri pot ajuta la adaptarea tratamentelor și a strategiilor de prevenție în funcție de sex și vârstă.
Deși „ceasurile” epigenetice sunt încă un domeniu aflat în plină dezvoltare, utilitatea lor medicală este deja dovedită. Ele nu stabilesc o singură cifră, ci urmăresc traseul, dacă organismul se regenerează, stagnează sau se deteriorează. Corelate cu analizele clinice obișnuite, oferă o imagine completă a sănătății biologice.
Congresul de la București va reuni toate aceste direcții: măsurarea vârstei biologice, reprogramarea celulară, regenerarea, evaluarea cardiologică a îmbătrânirii, dar și modelele care integrează date genetice și metabolice cu sprijinul inteligenței artificiale.
Participarea unor cercetători de la universități precum Yale, Harvard, Karolinska sau Singapore confirmă că România intră, prin acest eveniment, în circuitul global al discuțiilor despre longevitate, știință și prevenție.
Organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu International Longevity Alliance, Congresul Internațional de Longevitate promite să aducă în România fapte: dovezi științifice, exemple de bune practici și instrumente reale pentru a transforma visul tinereții fără bătrânețe într-un obiectiv de sănătate atins prin știință.