După cum ne amenința de ceva vreme că ne va da o mare veste despre mersul economiei, premierul Florin Cîțu a făcut marți seara marele anunț pentru țară. Economia românească a înregistrat o creștere de 13,6% în trimestrul al II-lea al acestui an, iar această cifră trebuie ținută minte de toți românii, ne-a sugerat premierul. Cu siguranță, cei mai mulți dintre români nu o vor uita, dar dintr-un motiv diferit decât cel anunțat triumfalist de premier. Nu vor uita această cifră pentru că ea ascunde în spate o mare minciună. Comparând mere cu pere, Cîțu ne anunță că România a dat peste cap toate prognozele în materie de creștere a economiei.
Fără a pune la îndoială cifrele furnizate premierului de INS, care arată că această creștere economică de 13,6% este cea mai mare înregistrată de România în ultimii 30 de ani, trebuie să spunem că ea este raportată la cel de-al doilea trimestru din anul 2020. Să ne aducem aminte că acela a fost trimestrul în care economia României a tras obloanele din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19.
13,6% e o cifră pe care cu toții trebuie să o ținem minte, deoarece reprezintă creșterea economică din trimestrul II din anul acesta. Atestă că mi-am făcut foarte bine treaba și ca ministru de Finanțe, și ca premier al României. Guvernarea nu e afectată de competiția din PNL. Atunci când alții aleg să distrugă, să discrediteze, să minimalizeze, eu aleg să construiesc. Întâi investim, după care rezultatele sunt împărţite tuturor românilor, nu pe criterii politice.
Florin Cîțu, premierul României
Unde suntem noi față de țările UE
Prin creșterea economică de 13% în trimestrul II 2021, România a recuperat declinul de 10,5% înregistrat în trimestrul II 2020, însă cifra a fost o dezamăgire pentru analiști, care aveau așteptări mai mari, iar efectul a fost că unele prognoze au fost trase în jos. Pe de altă parte, îi reamintim premierului că nu suntem campionii creșterii economice, iar țări din regiune precum Ungaria și Slovacia au raportat creșteri mai mari. Cu o contracție de 10,5% în trimestrul II 2020, țara noastră s-a plasat anul trecut la mijlocul clasamentului UE privind declinul economic. Astfel, 15 țări europene înregistrau o cădere mai mare ca a României, cele mai mari fiind înregistrate de Spania, cu minus 22,1% și Franța, cu minus 18,9%, în timp ce cea mai mică scădere economică era raportată de Irlanda, cu numai 3,7%. Revenind la trimestrul II din acest an, cu o creștere de 13,6%, România a avut a șaptea cea mai mare creștere economică din UE, în condițiile în care țări precum Estonia, Irlanda, Grecia, Luxemburg, Malta şi Slovenia nu-și publicaseră datele. Cea mai mare recuperare a fost raportată chiar de țările care au pierdut cel mai mult anul trecut, respectiv de Spania și Franța, cu creșteri de 19,8%, respectiv 18,7%.
Ungaria ne dă lecții
Dacă este să facem o comparație între cel de-al doilea trimestru al anului și primul trimestru, lucrurile nu mai arată atât de frumos. Astfel, cu o creștere de numai 1,8%, economia României au fost depășită de cea a Ungariei care a înregistrat un avans de 2,7%. Cu acest procent, Budapesta conduce procesul de redresare a economiei Europei Centrale şi de Est (CEE), potrivit presei internaționale care citează Reuters. De asemenea, cu creșteri de 2%, respectiv 1,9%, și economiile Slovaciei și Poloniei au fost peste cea a României. Ne putem însă lăuda că am depășit creșterea Bulgariei, care a fost de numai 0,4% în trimestrul doi din 2021, comparativ cu precedentele trei luni, și pe cea a Cehiei, care a înregistrat un avans de numai 0,6%.
Erste Bank și-a revizuit în jos prognoza
Erste Bank și-a revizuit marți estimarea de creștere economică a României la 7,4%, în ciuda unui an agricol bun, după ce săptămâna trecută banca modificase proiecția de creștere a PIB-ului României la 8%, de la 6,7% anterior. Economiștii Erste Bank afirmă că avansul economic din trimestru II a fost mai slab decât așteptările. „PIB-ul real a crescut cu +1,8% trimestrial în T2 2021, ușor sub estimarea noastră și mediana Bloomberg de 2% trimestrial. În termeni anuali, economia a avansat cu 13%, față de 14,5% așteptările Bloomberg și 15,4% estimarea noastră, cu mari revizuiri istorice ale datelor care explică cea mai mare parte a erorii noastre prognozate”, arată un raport al băncii austriece.
Numărul firmelor cu probleme s-ar putea dubla
Într-o analiză realizată de compania Sierra Quadrant se subliniază că revenirea economică ascunde riscuri foarte mari generate de inflație, blocajul financiar și de problemele logistice. „Peste 50.000 de firme, ieșite secătuite din criza COVID, au abandonat lupta, iar numărul lor s-ar putea dubla până la finele anului”, estimează experții de la Sierra Quadrant. Potrivit analizei, dincolo de imaginea pozitivă, de ansamblu, această revenire economică ascunde riscuri pe măsură, semn că avem de-a face cu o evoluție fragilă, afectată în mod negativ de inflația în creștere, de accentuarea blocajului financiar și de problemele de finanțare cu care se confruntă majoritatea companiilor românești. ,,Sierra Quadrant estima, în anul pandemiei, că sunt 60.000 de firme care se află la limita supraviețuirii, având probleme grave, mai ales de ordin financiar, și pentru care subvențiile oferite de stat (plata șomajului tehnic, amânarea plății taxelor etc.) se vor dovedi un măr otrăvit. Realitatea, după ridicarea tuturor facilităților, ne confirmă aceste estimări. Avem aproape 60.000 de firme care au abandonat businessul, în primele șase luni din 2021, iar numărul lor va crește în perioada următoare’’, afirma Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
Adevărurile ascunse de Guvern - economia, ajutată mai mult din vorbe
În funcție de sprijinul direct acordat de la buget (cheltuieli, scutiri și amânări de taxe și impozite), la începutul lunii iunie România se afla pe ultimele locuri în lume. Acest sprijin a reprezentat doar 3,2% din PIB, la egalitate cu țări precum Swaziland și Mali, dar sub Congo (3,9%), Burkina Faso (3,8%), Zimbabwe (3,5%) și Gana (3,3%). Să mai spunem că, la acest capitol, România a fost întrecută de toate țările Europei, mai puțin de Albania. Despre acest lucru premierul Cîțu evită să vorbească, deși această statistică a Fondului Monetar Internațional demonstrează neimplicarea Guvernului său în susținerea economiei și a populației afectate de pandemie.