„România desfășoară o modernizare masivă a armatei sale. De fapt, își dorește să înlocuiască întregul arsenal de toate tipurile de arme în decurs de un deceniu. Confruntarea româno-rusă datează de un secol și jumătate, iar războiul din Ucraina a dat Bucureștiului un impuls și mai mare acestei confruntări. Astăzi, ne aflăm într-un punct în care România dorește să cheltuiască cinci procente din PIB-ul său pe cele mai moderne echipamente de luptă, în timp ce NATO se așteaptă ca statele sale membre să cheltuiască două procente”, scrie Magyar Hirlap.
Plecând de la incidentul cu drone din Galați, despre care susține că a creat „o mică panică în România”, cotidianul Magyar Hirlap analizează „cursa înarmărilor de la București”.
„Președintele român Nicușor Dan a declarat vara trecută că țara sa va cheltui 5% din PIB pentru implementarea programului de armament până în 2035. Trebuie menționat că așteptarea NATO este de 2%.
Aceasta înseamnă, de fapt, că implementarea programului de dezvoltare a forțelor presupune înlocuirea întregului arsenal al armatei române, de la marină, prin forțele terestre, până la apărarea aeriană.
România derulează mai multe programe complementare de modernizare a armamentului și forțelor, ca o combinație a planurilor NATO, UE și naționale. Cel mai important dintre acestea este programul SAFE (Acțiune de Securitate pentru Europa), finanțat de UE.
Conform listei oficiale publicate de guvernul român în 2026, planul său principal de achiziții de arme este:
200 de tancuri
300 de vehicule blindate
48 de avioane de luptă F – 35
Sute de sisteme de apărare aeriană
1000 de vehicule logistice
200.000 de pistoale
Trebuie să ne punem întrebarea: Împotriva cui se înarmează România? Răspunsul: România vede o amenințare în Rusia.
Această atitudine românească nu este nouă. Încă de la înființarea sa în 1881, Regatul România a reprezentat un obstacol în calea recâștigării influenței Imperiului Rus în Balcani și a accesului la Marea Neagră. Mai mult, după Primul Război Mondial, România – cu sprijinul puternic al unei mari puteri – a desprins Transilvania de Regatul Ungariei și apoi a unit-o cu Moldova. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regatul România a participat cu două armate de partea Germaniei naziste la campania împotriva Uniunii Sovietice.
La Odessa, lângă granița cu România, armata româna a comis un masacru teribil, ucigând mii de civili nevinovați.
Putem citi detalii autentice despre ce s-a întâmplat în studiul realizat de Dennis Deletant, istoric româno-britanic, Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său.
După al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a anexat Moldova, ceea ce a amplificat și mai mult tensiunea ascunsă între România comunistă și imperiul sovietic de atunci învecinat, tensiune care a devenit din ce în ce mai vizibilă după venirea la putere a liderului partidului comunist, Nicolae Ceaușescu, în 1965.
Deci putem vorbi despre o opoziție istorică profund înrădăcinată.
Toate acestea sunt prezente și astăzi și determină fundamental relația dintre România și Rusia. În România, retorica anti-rusă s-a intensificat după anexarea Crimeii de către Moscova în 2014.
Președintele român de atunci, Klaus Iohannis, a declarat: „Nu mă interesează cât de mare va fi deficitul bugetar, armata trebuie dezvoltată.” După aceea, în discursul politic au apărut termeni împrumutați din terminologia NATO, precum: amenințare militară, operațiuni hibride, risc de securitate, interferență electorală, atac cibernetic, revizionism.
Acești termeni sunt folosiți și astăzi în limbajul politic și colocvial românesc, și mai frecvent și cu un accent mai mare după atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2022″.
Jurnaliștii scriu că „România este în prezent o țară cheie în flancul estic al NATO. Extinderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de pe coasta Mării Negre este în desfășurare, care, odată finalizată, va găzdui zece mii de soldați NATO, iar ediția românească a canalului de știri german Deutsche Welle nu omite să sublinieze importanța acesteia.
Putem afirma cu siguranță că relația dintre cele două țări se apropie de o confruntare militară.
Nu există dialog politic între Moscova și București.
Problema moldovenească tensionează și mai mult relațiile dintre cele două țări. România își dorește unirea cu Republica Moldova, care vorbește și ea limba românească, dar și actuala conducere de la Chișinău își dorește acest lucru. Potrivit guvernului moldovean, aceasta este cea mai scurtă cale către aderarea la UE.
Reacția Rusiei la această situație spune totul. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zakharova: România manifestă ambiții de anexare a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o evoluție geopolitică periculoasă.
Nu putem fi surprinși de comportamentul Rusiei, deoarece Moscova are încă un număr semnificativ de trupe staționate în Transnistria separatistă, care aparține legal Moldovei și este locuită de ruși”, relatează cotidianul maghiar.
(sursa: Mediafax)