Ce mize politice a avut vizita lui Iohannis în Harghita și Covasna

Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat, ieri, judeţele Harghita și Covasna, iar Jurnalul Național a încercat să desluşească, prin intermediul politologilor, mizele politice ale prezenţei şefului statului în secuime. Iohannis le-a spus secuilor că autonomia pe criterii etnice nu este de dorit şi le-a oferit un tricolor românesc după ce primarul din Miercurea Ciuc a încercat să-l atragă într-o capcană, oferindu-i în dar steagul aşa-numitului „Ţinut Secuiesc”.

Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat pentru Jurnalul Nați­onal că trebuie acordată atenție contextului în care a avut loc vizita președintelui Klaus Iohannis în Harghita și Covasna, amintind că începând de ieri și până duminică are loc la Băile Tușnad Universitatea de Vară care reprezintă, de multă vreme, o tribună prin intermediul căreia premierul maghiar Viktor Orban îşi lansează mesajele la nivel internațional. „Vă aduc aminte că în 2014, acum trei ani, Viktor Orban lansa tema democrației iliberale. Anul trecut anunța, tot la Tușnad, că «oaia neagră» va deveni turmă, că Ungaria va avea și alte state alături. Cred că ceea ce își dorește premierul maghiar este ca România să se alăture acestei familii iliberale pe care Ungaria, împreună cu Rusia, o constituie în Europa. Dar nu trebuie să uităm că și țări care nu sunt deschis pro-ruse, ca Polonia, s-au adăugat acestui curent, iar în România tendințele iliberale există şi sunt evidente. Așa că putem privi și din acest context vizita lui Klaus Iohannis, deși sunt sceptic că va reuși să stabi­lească peste noapte un contact foarte bun cu minoritatea maghiară din zonă”, a explicat Pîrvulescu. Pe de altă parte, sociologul Alfred Bulai vede vizita președintelui în Secuime ca pe un gest firesc. „Ca președinte poate să facă și e oarecum normal să facă vizite în țară. El este un personaj atipic. El vine după Traian Băsescu și e o ruptură uriașă: vorbește de zeci de ori mai puțin decât Traian Băsescu, are replici dure, tăioase, mult mai puține decât Băsescu. Imaginea de ansamblu era că Traian Băsescu era foarte implicat, Klaus Iohannis e la polul opus. Sigur că orice gest care e mai aproape de ceea ce ar trebui să facă un președinte ni se pare senzațional”, a spus Alfred Bulai, pentru Jurnalul Național.

Start în campania electorală

În plus, Bulai consideră că spre deosebire de Traian Băsescu, care a vizitat Ținutul Secuiesc de mai multe ori, însă nu în depla­sări oficiale, Klaus Iohannis s-ar putea să aibă „un câștig real din aceste vizite”, catalogând gestul său atât ca unul politic, cât și unul de imagine. „Maghiarii oricum îl votează pe Iohannis, pentru că evident votează la prezidențiale mai degrabă un minoritar etnic decât un român. Mai ales că ei nu au candidat, sau mă rog, nu au avut, nu vor avea probabil candidat care să aibă șanse”, a explicat sociologul. La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că pe măsură ce ne vom apropia de prezidenţialele din 2019, vizitele șefului statului în diferitele părți ale țării - inclusiv în Secuime - se vor înmulți, iar vizita efectuată ieri „ar fi un semnal că președintele intenționează în momentul de față să se prezinte pentru un nou mandat”. Pe de altă parte, Alfred Bulai nu crede că gestul preșe­dintelui trebuie privit neapărat ca un început de campanie elec­torală: „Nu putem spune că dacă un politician face un anumit gest politic, face campanie. Din punctul de vedere al acțiunii politice, orice politician este în campanie electorală permanentă. Politica nu se face doar în campania electorală”, consideră sociologul.

Maghiarii pot face diferența

Electoratul maghiar poate fi totuşi crucial în anumite momente politice, explică Cris­tian Pîrvulescu. „Când există scoruri strânse, și asta s-a întâm­plat de mai multe ori în România, nu în 2014 când a fost ales preșe­dinte Iohannis, e adevărat, dar în 2004 și în 2009, electoratul maghiar a jucat un rol important în victoria lui Traian Băsescu. Deci relația cu electoratul maghiar este importantă, doar că este într-un alt context acum. În 2004 și 2009 vorbeam despre o altă guvernare în Ungaria. În noul context relația dintre politicienii români și minori­tatea maghiară va fi mult mai dificilă din cauza mesajelor puternic naționaliste și ilibe­rale cu nuanțe antisemite - cum este campania anti-Soros - pe care Guvernul maghiar le transmite”, consideră poli­tologul. Pîrvulescu a mai precizat că fără să existe o miză maghiară, votul la prezidențiale al electoratului din această zonă este unul mult mai liber. El a amintit că nici în 2004, nici în 2009, nici în 2014, alegă­torii maghiari nu au votat așa cum le-au indicat liderii UDMR.

Dacă Viktor Orban nu ar fi dat indirect un sprijin PSD-ului în campania electorală, prin decla­rațiile legate de Ziua Națională, care a întețit votul naționalist și implicit anti-PNL, anti-Transilva­nia, probabil scorul ar fi fost cu totul altul. PSD nu își permite o marjă mare de manevră în raport cu UDMR, fără să riște o bună proporție a votului românesc. Cristian Pîrvulescu, politolog

Autonomia pe criterii etnice nu e de dorit

Klaus Iohannis și-a început vizita oficială în Harghita și Covasna cu o dezbatere la Miercurea Ciuc alături de 300 de reprezentanţi ai adminis­traţiei publice locale din cele două judeţe. Preşedintele a fost pus într-o situație delicată, la începutul dezbaterii, după ce participanții, inclusiv președinții celor două Consilii Judeţene, aflaţi pe scenă, au intonat imnul aşa-zisului „Ținut Secuiesc”, imediat după intonarea imnului național al României. „Vă mulţumesc că mi-aţi cântat, aveţi voci bune şi puternice”, a fost replica diplomată a şefului statului. Iohannis a spus ulterior că nu a știut că va fi intonat imnul secuiesc, însă a interpretat momentul ca „un semn de respect”, pentru că este important să ascultăm „și ce vine din sufletul oamenilor, nu numai ce vine din protocol”. Iohannis le-a spus liderilor secuimii că descentralizarea este obligatorie în România, însă că el este împotriva autonomiei pe criterii etnice. „Autonomia locală şi regională ajută, dar autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, pentru că ar inhiba dezvoltarea. La aceste concluzii s-a ajuns la nivel european, unde chiar se recomandă ca în cazul unei regionalizări să nu se realizeze delimitarea regională pe linia de delimitare etnică”, a spus Iohannis. Replica preşedintelui a venit după ce șeful CJ Covasna, Tamas Sandor, i-a cerut în discursul său autonomia „Ţinutului Secuiesc”, însă nu una pe criterii etnice, ci una „de tipul Tirolului de Sud”. La rândul său, primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, i-a oferit lui Klaus Iohannis un steag al aşa-numitului „Ţinut Secuiesc”, însă preşedintele nu a muşcat momeala. „Este un steag pe care am trecut cele două date istorice, în care aţi fost ales preşedinte al României, şi data de astăzi. Am trecut deopotrivă şi procentele pe care le-aţi obţinut în Harghita şi Covasna", a explicat politicianul de etnie maghiară. Iohannis şi-a îndemnat consilierii să preia „cadoul” şi le-a cerut acestora un pachet din care a scos un tricolor românesc pe care l-a oferit la schimb edilului maghiar. „Eu, ca preşedinte al României, vă las cadou în amintire, tricolorul nostru, al tututor. Ca să nu greşim pe undeva cu steagurile”, a spus Iohannis cu subînţeles.