Economiile la bugetul familial au fost mai mari la capitolul energie decât la alimente. Aceleași calcule arată că dacă nu ar fi fost aplicate plafonări la energie, valoarea totală a coșului minim pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%.
În ultimii doi ani a fost nevoie de intervenția Guvernului pentru reglementări ale prețurilor la energie și alimente, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la toate categoriile de produse și servicii, care conduceau către o criză economică majoră.
Expertul Ștefan Guga, autorul studiului „Plafonarea prețurilor în România - Impactul măsurilor recente de reglementare a prețurilor la bunurile și serviciile de consum asupra coșului de consum pentru un trai minim decent”, arată că evoluția prețurilor „amenința să afecteze în mod catastrofal nivelul de trai al populației României”, în contextul în care inflația a atins a creștere foarte mare, ajungând la 16,8% în noiembrie 2022.
Autorul studiului arată că în perioada septembrie 2020 – decembrie 2023, cu cea mai mare creștere a inflației, cheltuielile cu locuința - unde intră și costurile cu energia, care în decembrie 2023 reprezentau 69,1% din totalul acestor cheltuieli - au înregistrat o creștere enormă, de 57,7%, mult peste creșterea valorii coșului total (39,5%). În același timp, ponderea cheltuielilor cu locuința a crescut de la 6,6% la 7,5%.
Astfel, în decembrie 2023, familia de referință (doi adulți și doi copii) avea cheltuieli medii mai mari cu 280 de lei pe lună pentru întreținerea locuinței față de septembrie 2020 și cu 210 lei în plus față de 2021. „În aceeași perioadă, capitolul „Alimentația” a înregistrat o creștere similară cu valoarea totală a coșului (38,5% vs. 39,5%), ponderea alimentelor în total coș rămânând constantă (21-20,9%)”, arată studiul.
Astfel, în decembrie 2023, familia de referință avea cheltuielile lunare pentru alimente majorate cu aproape 600 de lei, în medie, față de septembrie 2020, și cu aproximativ 220 de lei în plus față de septembrie 2022.
Măsuri similare, în țările UE
Guvernul României a aplicat măsuri similare cu cele din celelalte țări europene, începând cu toamna anului 2021 și începutul lui 2022. Perioada revenirii de după pandemie a coincis cu începutul conflictului militar din Ucraina care a dus la impunerea restricțiilor pentru Rusia, dar și la nevoia de reducere a consumului de energie. Pe fondul acestor evenimente s-a produs o explozie a prețurilor care a afectat toate țările europene.
Analistul arată că toate guvernele din Uniunea Europeană au adoptat reglementări menite să reducă inflația la energie (gaze, electricitate, energie termică): printre altele, reduceri de taxe (inclusiv TVA), plafonarea prețurilor la consumator, ajutoare pentru grupurile vulnerabile, taxarea profiturilor excepționale au devenit aproape universale pe teritoriul Uniunii Europene (și sunt în continuare, din moment ce măsurile rămân în vigoare).
În România, plafonarea prețurilor la energie (gaze și electricitate) s-a aplicat din aprilie 2022, prin OUG 27/2022, măsura fiind prelungită ulterior.
Inflația a scăzut la finalul anului trecut
La realizarea studiului privind impactul măsurilor de reglementare a prețurilor la energie și alimente au fost analizate implicațiile pentru valoarea coșului de consum pentru un trai minim decent, așa cum este el definit în Legea 174/2020 și pe baza analizelor publicate până în prezent de Friedrich Ebert Stiftung România. Impactul a fost calculat plecând de la calculul valorii coșului de consum pentru decembrie 2023, ultima lună pentru care datele sunt disponibile.
Impactul estimat al măsurilor de plafonare a adaosurilor comerciale în cazul alimentelor a fost de 0,6% din valoarea coșului, conform calculelor realizate de expertul Ștefan Guga. Scăderea inflației s-a produs abia în decembrie 2023, când a ajuns la 6,6%, conform datelor Institutului Național de Statistică.
„Chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent este astăzi cu aproape 40% mai scump decât în urmă cu trei ani. Creșterea este enormă pentru o perioadă atât de scurtă de timp și arată clar dificultățile din ce în ce mai mari cu care s-au confruntat cei mai mulți oameni în această perioadă și cu care se confruntă și în prezent”, arată autorul cercetării.
Mâncarea s-a scumpit accelerat
Începutul anului 2023 a venit cu o nouă nevoie de plafonare a prețurilor, de data aceasta pentru alimente, după ce au crescut continuu, timp de doi ani, devenind principalul resort al inflației de ansamblu.
„Reglementarea prețurilor la alimente era pe masa mai multor guverne europene, chiar dacă puține (Croația și Ungaria) au optat în cele din urmă în mod explicit pentru plafonări de prețuri similare celor pentru energie. Unele țări au optat pentru limitări indirecte ale adaosurilor practicate de comercianți (Grecia, România), reduceri de TVA (Polonia, Portugalia, Spania) sau exercitarea de presiuni asupra comercianților (Franța, Suedia). În România, OUG 67/2023 a limitat adaosurile comerciale practicate de procesatorii, distribuitorii și comercianții de alimente în cazurile unor produse de bază începând cu sfârșitul lunii iulie 2023, fiind și ea extinsă și completată ulterior prin alte acte normative — OUG 89/2023 extindea lista de produse cu prețuri reglementate”, arată studiul.
Măsurile de plafonare a prețurilor la energie și la alimente au stopat creșterea accelerată a inflației, care ar fi dus la o scădere accentuată a nivelului de trai în România. Cu toate acestea, măsura plafonării nu se poate aplica în orice situație, mai ales atunci când există alte soluții de reglare a prețurilor.