Rata inflaţiei şi dobânzile aplicate la titlurile de stat reprezintă cele două puncte slabe ale României, în tentativa de aderare la zona euro. În privinţa deficitului bugetar, ne situăm la limită, dar prognozele de la Bruxelles anunţă o depăşire a pragului admis. În schimb, stăm bine la datoria guvernamentală şi stabilitatea cursului de schimb. Moneda unică nu aduce totdeauna un sentiment pozitiv în rândurile populaţiei. De exemplu, în Slovenia a intervenit o cădere a standardului de viaţă.
România urmează să adopte moneda euro în 2024-2026, conform unui program elaborat de o comisie naţională de specialitate şi prezentat Guvernului României. Dar până atunci trebuie îndeplinite anumite condiţii.
Criteriile de convergență asigură faptul că prin adoptarea monedei unice, un stat membru nu va cauza riscuri economice, nici pentru el, nici pentru zona euro în ansamblu. Aceste criterii sunt stabilite la articolul 140 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Stabilitatea prețurilor
Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate. La acest capitol, România nu se califică. Anul trecut am înregistrat o rată a inflaţiei de 4,1%, cea mai mare din UE, cu 2,3 puncte procentuale peste media zonei euro, de 1,8%, conform datelor Eurostat. La acest capitol, cel mai bine stau Cipru, Grecia (ambele 0,8%), Finlanda şi Italia (ambele 1,2%). Deci ne despart 2,9 pp de Top 3. În plus, cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene vizează pentru România o inflaţie de 3,6% în 2019 şi 3,0% în 2020, sensibil peste mediile zonei euro, de 1,4% atât anul acesta cât şi în cel viitor.
Finanțe publice solide și sustenabile
Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), iar datoria guvernamentală nu trebuie să treacă de 60% din PIB. În privinţa datoriei, rezultatele şi premisele sunt pozitive, cu un nivel de 70,8 miliarde de euro în 2018, reprezentând 35,0% din PIB, şi creşteri prognozare până la 36,0% anul viitor şi 38,4% din PIB în 2020. În schimb, la deficitul bugetar ne situăm la limită, 3,0% anul trecut. Aceasta, după o lungă periaodă în care nu am trecut de 3%, ultimul an „peste prag” fiind 2012, când deficitul bugetar a fost de 3,7%. Pentru viitorul apropiat, CE estimează cote mai ridicate, de 3,6% în 2019 şi 4,8% în 2020.
Stabilitatea cursului de schimb
Ţara care candidează la aderare trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă. Limita este de plus sau minus 15% între cursul Băncii Naţionale a României (BNR) şi cel al Băncii Centrale Europene (BCE). Din acest punct de vedere nu există probleme. Euro avea ieri, o cotaţie de 4,7475 lei la BCE şi de 4,7479 lei la BNR, aşadar cu numai 0,8% mai mult. De altfel, niciodată între cele două cotaţii nu au fost înregistrate discrepanţe semnificative.
Ratele dobânzilor pe termen lung
Rata dobânzii pe termen lung (10 ani) la titlurile de stat nu trebuie să depăşească rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor cu mai mult de 2 puncte procentuale. La acest capitol nu ne încadrăm, cu o dobândă între 4% şi 5%, în timp ce state precum Germania sau Olanda se împrumută cu costuri mult mai mici, în jur de 1%.
Când nu îndeplinim criteriul inflaţiei, nu reuşim să ne încadrăm nici la rata dobânzilor, cei doi indicatori fiind legaţi unul de celălalt. Ţările dezvoltate, cu dobândă de politică monetară negativă, îşi permit să coboare titlurile de stat la un nivel chiar sub 1%, ceea ce la noi nu este posibil. România a atins criteriile de convergenţă numai în anii 2015 şi 2016.
Aurelian Dochia, analist economic
Zona euro cuprinde 19 ţări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania
Experienţa Sloveniei: nivelul de trai a scăzut
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a povestit recent că a participat la sărbătorirea a 10 ani de la adoptarea euro în Slovenia și Slovacia. El a spus că în timp ce în Slovacia, adoptarea monedei unice este considerată o poveste de succes, în Slovenia este privită ca un pas necesar, dar dureros. În timpul conversației cu un expert sloven, Isărescu a susținut că dificultățile cu care se confruntă această ţară au fost generate de neepurarea bilanțurilor băncilor înainte de intrarea aderare. Specialistul sloven a răspuns că „oamenii nu sunt interesați de aceste detalii, deoarece ceea ce le pasă cel mai mult a fost nivelul de trai, care a scăzut după schimbarea euro”, a arătat şeful băncii centrale.