„Jurnalul” a calculat predicțiile pentru fiecare formațiune politică, în baza scorurilor de la prezidențiale, adunând sau scăzând din dreptul posibilelor scoruri ale partidelor anumite procente ce pot veni sau pleca din partea unor candidați independenți. În noul Legislativ, ce se va constitui după data de 21 decembrie, ar urma să intre șase formațiuni politice și 18 reprezentanți ai minorităților naționale altele decât cea maghiară. PSD ar obține, cu tot cu redistribuire, maximum 29 de procente, pe locul al doilea urmând a se clasa AUR, cu 23%. Locul al treilea ar fi adjudecat de USR, cu 20 de procente. PNL ar ajunge abia pe locul al patrulea, cu 15%. SOS România ar lua, în baza acestei predicții, 8%, iar lista ar fi închisă de UDMR, cu 5 procente.
Alegerile parlamentare de duminică au loc într-un moment de totală confuzie politică, la nivelul partidelor, al candidaților, dar și al cetățenilor care ar urma să iasă la vot pentru alegerea reprezentanților din Senat și din Camera Deputaților. Asta, după ce soarta alegerilor prezidențiale, mai exact a turului I, este pusă sub semnul întrebării.
Sondajele de opinie realizate de toate casele de cercetare sociologică din timpul precampaniei și al campaniei electorale au oferit predicții care s-au dovedit a nu avea nici cea mai mică legătură cu rezultatele alegerilor propriu-zise. Astfel încât cea mai apropiată predicție pentru ceea ce se poate întâmpla, de duminică încolo, cu noua configurație a Parlamentului României, ca urmare a alegerilor generale ce urmează să aibă loc pe data de 1 decembrie, este cea dată de scorurile candidaților care au participat la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Asta, cu atât mai mult cu cât, în săptămâna care s-a scurs de la primul tur al scrutinului prezidențial, campania electorală pentru alegerile parlamentare s-a aflat într-un con de umbră, întreaga atenție a politicienilor, candidaților, partidelor și a alegătorilor fiind concentrată pe ineditul intrării în turul al doilea al prezidențialelor a unui candidat independent, cvasinecunoscut publicului larg până la acest moment.
Scorurile candidaților, extrem de relevant pentru alegerile generale
La alegerile prezidențiale din primul tur s-au prezentat la urne, conform datelor oficiale oferite de Biroul Electoral Central, 9.456.257 de alegători. Voturile valabil exprimate centralizate au fost în număr de 9.242.186, iar 224.071 de buletine de vot au fost anulate, reprezentând 2,36% din total.
În urma numărării voturilor, pe primul loc s-a clasat candidatul independent Călin Georgescu, care a primit 1.120.402 voturi (22,94%), urmat de candidatul USR, Elena Lasconi, cu 1.772.500 de voturi (19,18%).
Sub pragul care să permită accesul în turul al doilea s-au clasat Marcel Ciolacu, candidat al PSD, cu 1.769.760 de voturi (19,15%), George Simion, candidatul AUR, cu 1.281.325 de voturi (13,86%), candidatul Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, cu 811.925 de voturi (8,79%), candidatul independent Mircea Geoană, cu 583.898 de voturi (6,32%), candidatul UDMR Kelemen Hunor, cu 416.353 de voturi (4,5%), candidatul independent Cristian Diaconescu, cu 286.842 de voturi (3,1%), de candidatul PNCR Cristian Terheș, cu 95.782 de voturi (1,04%), candidatul independent Ana Birchall, cu 42.853 de voturi (0,46%), candidatul Forța Dreptei - PMP, Ludovic Orban, cu 20.089 de voturi (0,22%), candidatul Sebastian Popescu, cu 14.683 de voturi (0,16%), candidatul Alexandra Păcuraru, cu 14.502 voturi (0,16%) și candidatul Silviu Predoiu, cu 11.246 de voturi (0,12%).
Cum se transferă voturile
Înainte de a trece la predicția transferului acestor voturi către partidele care participă la alegerile parlamentare din această duminică, trebuie precizat faptul că mai mulți candidați, care au obținut, la prezidențiale, scoruri de sub 2 procente, conduc partide sau reprezintă partide politice care participă la scrutinul pentru Legislativul României. Este vorba despre Cristian Terheș, despre Sebastian Popescu, despre Alexandra Păcuraru, despre Silviu Predoiu, despre Ludovic Orban, iar în cazul lui Mircea Geoană, acesta a fost sprijinit inclusiv de un partid care va participa la alegerile parlamentare.
Astfel se preconizează, având în vedere structura electoratului de care Mircea Geoană a beneficiat în primul tur al alegerilor prezidențiale, că o treime provine din bazinul PSD, o treime din bazinul PNL și o treime din bazinul Partidului România în Acțiune.
În ceea ce privește structura electoratului lui Cristian Diaconescu, se poate preconiza că aceasta se împarte, în mod egal, între simpatizanți ai PNL și simpatizanți ai USR. În aceeași măsură, profilul candidatului independent Ana Birchall pare mai degrabă provenit din bazinul USR.
În legătură cu principalul candidat, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu, așa cum s-a putut observa din analiza voturilor în 18 județe plus municipiul București, cele mai multe voturi, aproape 50%, au provenit din bazinul PSD, în timp ce 30% - din bazinul AUR, iar restul - din bazinul SOS România, această din urmă formațiune politică neavând candidat la alegerile prezidențiale, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
În afară de aceste bazine împărțite, mai există un segment de 0,48% care i-au votat pe candidații Sebastian Popescu, Alexandra Păcuraru și Silviu Predoiu, toți trei reprezentând, așa cum am arătat mai sus, partide care participă la alegerile parlamentare.
În ceea ce-l privește pe Ludovic Orban, acesta s-a retras, verbal, din cursa prezidențială, cu mai puțin de o săptămână înaintea primului tur de scrutin. Sondajele de opinie îl creditau pe Orban la un scor de 2%, prezența sa pe buletinul de vot făcând să primească, în ciuda retragerii, 0,22% din voturi, ceea ce înseamnă că 1,78% s-au dus către alt candidat, cel mai probabil către reprezentanta USR, Elena Lasconi. Orban însă conduce Forța Dreptei, partid care participă la alegerile parlamentare de duminică.
Ierarhia, schimbată radical, începând cu poziția a doua
În aceste condiții, predicția voturilor pentru duminică pare să fie suficient de elocventă. Partidul Social Democrat beneficiază de cele 19,15% obținute de Marcel Ciolacu la scrutinul prezidențial. De asemenea, aici ar putea intra treimea de la Mircea Geoană, adică 2,1% din voturi, plus un ecart de 5,55% dintre diferența în jos a candidatului la prezidențiale, față de proiecția pentru scorul PSD, din sondajele de opinie. Astfel, se conturează un rezultat, duminică, pentru social-democrați, de 26,8%.
Partidul Național Liberal are, cu siguranță cele 8,79% ale lui Nicolae Ciucă, de la alegerile prezidențiale, la care se adaugă treimea de 2,1% de la Mircea Geoană, jumătatea de 1,55% de la Cristian Diaconescu și ecartul de 1,45% dintre diferența în jos a candidatului liberal la prezidențiale și scorul preconizat al partidului din sondajele de opinie. Rezultă, astfel, un scor pentru PNL de 13,89%.
USR are în buzunar cele 19,18% obținute de Elena Lasconi în primul tur de scrutin, din care se scad cele 2% care au venit sau ar fi putut veni din partea lui Ludovic Orban. Acestei diferențe i se adaugă proporția de 1,55% de la Cristian Diaconescu și ecartul de 5,1% dintre scorul candidatului la prezidențiale și predicțiile din sondajele de opinie ale partidului. În acest sens, scorul previzionat al USR ar ajunge la 17,99%.
AUR beneficiază de cele 13,86% obținute de George Simion la alegerile prezidențiale, la care, pentru alegerile parlamentare, se pot adăuga cele 11,47% din treimea voturilor obținute la alegerile prezidențiale de candidatul independent Călin Georgescu. Astfel, AUR ar ajunge la un scor de 20,742%.
UDMR are scorul lui Kelemen Hunor, de la alegerile prezidențiale, de 4,5%, la care se adaugă ecartul de 0,5%, calculat ca și în cazurile anterioare, ceea ce ar conduce la un scor de 5%.
SOS România, formațiunea Dianei Șoșoacă, ar porni cu cele 2,36%, din voturile nule de la prezidențiale, ce pot rezulta din faptul că alegătorii acesteia au ștampilat, în 24 noiembrie, un patrulater trasat cu pixul, înăuntrul căruia a fost scris, tot cu pixul, numele candidatei excluse din cursă, la care se poate adăuga un procent de 4,558% de la candidatul independent Călin Georgescu. S-ar putea ajunge, astfel, la un scor de 6,948%.
O majoritate parlamentară va fi posibilă doar cu patru partide care să se alieze
Pe baza acestor predicții, se preconizează că scorul Forței Dreptei la alegerile parlamentare ar rămâne la 2%, scorul Partidului România în Acțiune ar fi de 2,1%, iar partidele reprezentante de ceilalți patru candidați la alegerile prezidențiale ar rămâne neschimbate față de voturile obținute în primul tur de scrutin.
În acest context, PSD ar intra în Parlament cu 26,8%, urmat de AUR, cu 20,742%, de USR, cu 17,99%, de PNL, cu 13,89%, de SOS România, cu 6,948% și de UDMR, cu 5%. Asta fără redistribuirea celor 8,63%, din totalul de 100%, al partidelor care nu ar urma să întrunească pragul electoral.
Prin redistribuirea acestor 8,63 de procente, scorul final preconizat ar fi: PSD - 29%, AUR - 23%, USR - 20%, PNL - 15%, SOS România - 8% și UDMR - 5%.
În Senat, conform actualei structuri parlamentare, sunt disponibile 133 de mandate, ceea ce înseamnă că PSD i-ar reveni 39 de mandate, AUR - 30 de mandate, USR - 27 de mandate, PNL - 20 de mandate, SOS România - 10 mandate și UDMR - 7 mandate.
La Camera Deputaților sunt disponibile 333 de mandate, din care 18 revin Grupului Minorităților Naționale. Astfel, pentru partidele care au făcut pragul electoral, mai rămân disponibile 315 mandate. PSD ar urma, în baza predicțiilor, să primească 92 de mandate, AUR - 79 de mandate, USR - 63 de mandate, PNL - 47 de mandate, SOS România - 25 de mandate și UDMR - 16 mandate.
Din această perspectivă, formarea unei majorități parlamentare este aproape imposibilă fără constituirea unei coaliții de uniune națională. Practic, pentru a lăsa în opoziție formațiunile SOS România și AUR, toate celelalte forțe reprezentate în Parlament, inclusiv Grupul Minorităților Naționale, trebuie să colaboreze. În orice caz, fără PSD nu există posibilitatea formării unui guvern.