Guvernul a încercat să acopere aceste cheltuieli din fonduri europene, dar OUG nr. 58/2023 care reglementează aceste prime nu a fost scrisă corect sau măcar modificată, banii nu s-au putut plăti din fonduri externe nerambursabile prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Fondurile interne sunt blocate de ordonanța trenuleț, iar până acum nu s-au făcut demersuri pentru o deblocare. Sindicatele au mai solicitat o modificare legislativă, pentru a permite cheltuirea banilor și după data de 31 octombrie a fiecărui an, astfel încât cei care nu au folosit banii să nu-i mai piardă, la fel ca în cazul voucherelor de vacanță, dar nici pentru această modificare nu s-a făcut niciun demers. Surse sindicale spun că nu a existat nicio intenție a Guvernului de a mai da acești bani, iar Ministerul Educației ar putea folosi această situație, în contextul actual, pentru a tăia primele de carieră, în contul procentului de 10% cerut de Guvern, ca să salveze salariile profesorilor și ale personalului auxiliar.
În ultimele două luni nu s-a făcut niciun fel de demers ca profesorii să primească prima de carieră didactică, așa cum prevede Ordonanța de Urgență nr. 58/2023, aprobată prin Legea nr. 191/2025. Comisia Europeană aprobase folosirea banilor din Programul Educație și Ocupare 2021-2027, dar în alte condiții decât cele ale ordonanței din România, ceea ce a făcut ca proiectul să fie neeligibil pentru finanțare, deși a fost folosit în negocierea Guvernului cu sindicatele, în timpul protestelor din anul 2023.
Prima a fost luată de profesori doar de două ori, deși cadrele didactice și didactice auxiliare din învățământul de stat ar fi trebuit să beneficieze de acești bani în perioada 2023-2027.
Prima de carieră didactică este în valoare de 1.500 de lei, pentru cursuri, traininguri profesionale, materiale didactice, cărți, echipamente și produse IT etc., iar personalul administrativ beneficiază de o primă de 500 de lei. Anul trecut au fost blocate ambele prime, nefiind acceptate pentru finanțare din fonduri europene, dar au fost suspendate și prin „ordonanța trenuleț”.
Un buget care nu există, dar e un „as în mânecă”
Acum e momentul cel mai potrivit să se renunțe la aceste două stimulente, în contul tăierilor pe care Ministerul Educației trebuie să le facă, pentru a nu reduce cu 10% salariile din sistemul de învățământ, conform convenției din ședința coaliției de guvernare de luni. Este vorba despre un buget de peste două miliarde de lei. Anul trecut, bugetul Ministerului Educației a fost de 64,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ar trebui o tăiere de circa 6,5 miliarde de lei, pentru anul 2026.
Surse sindicale au declarat, pentru Jurnalul, că s-ar fi discutat deja această soluție, suma fiind suficient de mare pentru a acoperi o treime din sacrificiul cerut de Guvern fiecărui minister.
„Banii nu există efectiv, dar tăierea lor în contul procentului de 10% ar fi posibilă, pentru că aceste prime reprezintă un drept câștigat de profesori și de personalul auxiliar, după protestele din 2023, deci Guvernul ar trebui să scoată acești bani din bugetul de stat, iar tăierea lor ar însemna o economie la buget”, a explicat un sindicalist.
Inițial, legislația prevedea acordarea acestei prime începând cu luna octombrie a fiecărui an, însă în 2025 Guvernul a condiționat plata de obținerea unui acord din partea Comisiei Europene, prin OUG nr. 156/2024 („ordonanța trenuleț”). Plata banilor nu a fost posibilă, în lipsa aprobării din partea CE, pe care Guvernul României nu a reușit să o obțină.
Comisia Europeană a acceptat abia în toamna anului trecut includerea măsurii în PEO, iar declarațiile fostului ministru au fost făcute în baza acestei aprobări, ianuarie 2026 fiind termenul de alocare a banilor conform calculelor făcute atunci, însă legea trebuia să fie modificată, pentru a obține fondurile europene, ceea ce nu s-a întâmplat, iar banii ar trebui să fie plătiți tot de la bugetul de stat. Surse sindicale spun că e posibil ca această situație să fi fost premeditată de Guvern, pentru a folosi aceste sume în contul tăierilor de alocări bugetare pentru Educație, la momentul oportun - care tocmai a venit, prin ceea ce s-a stabilit luni în cadrul ședinței coaliției de guvernare.
Același tip de strategie se folosește, de obicei, la rectificările bugetare, când banii nefolosiți de unele ministere, chiar dacă nu au fost alocați, pentru că nu au existat proiecte pentru finanțare, sunt anulați și se consideră sume în minus pentru acele ministere, deci ar trebui să se ia în considerare și de această dată o astfel de anulare a primelor didactice, ca fiind o tăiere din fondurile care ar trebui să se plătească de la bugetul de stat.
Măsura nu și-a atins scopul
Întârzierile plăților au început anul trecut, dar proiectul a fost compromis din start. Deși ceea ce lipsește cu adevărat în școala românească este trainingul pentru cadrele didactice în scopul schimbării vechilor metode de predare cu unele noi, adaptate la contextul actual, iar scopul declarat inițial pentru implementarea acestui program era chiar cel de a sprijini inovația în educație, sumele din prima de carieră didactică nu au putut contribui la realizarea obiectivelor, pentru că au ajuns la profesori cu întârzieri prea mari.
Mulți au cumpărat cărți și aparatură - laptopuri, tablete, telefoane mobile, imprimante sau videoproiectoare. Mai puțini au fost cei care au plătit din acești bani cursuri de formare și dezvoltare profesională, training-uri sau accesul la conferințe, pentru că organizarea acestora trebuie să se sincronizeze cu perioada în care sunt alocați banii.
De prima pentru carieră didactică beneficiază profesorii și suplinitorii din învățământul preuniversitar de stat, dar și personalul didactic universitar, cu grade de conferențiar, șef de lucrări/lector, asistent universitar. Banii ar fi trebuit să se acorde în fiecare an, astfel încât profesorii să-și poată plăti inclusiv cursuri și participări la conferințe pentru a-și îmbunătăți metodele de predare, intrând în contact cu experți internaționali. Dar plățile s-au făcut cu întârziere și nici nu se pot transfera de la un an la altul, ceea ce înseamnă lipsă totală de predictibilitate pe această piață, ceea ce deja a pus în dificultate organizarea unor evenimente de top, la care să poată fi aduși în România cei mai buni experți internaționali, iar astfel, scopul declarat al programului a fost ratat.
Prima de carieră didactică a fost concepută ca un stimulent pentru cadrele didactice, care ar trebui să contribuie la procesul de învățare continuă și să îmbunătățească metodele de predare în școala românească, dar a devenit imediat doar un instrument prin care se aruncă bani de la stat sau europeni pe materiale didactice, laptopuri și telefoane mobile, pentru a se mai bifa un ajutor financiar acordat profesorilor.