Procurorul general Augustin Lazăr a trimis preşedintelui Klaus Iohannis cererea DNA privind efectuarea urmăririi penale faţă de fostul ministru de Interne Petre Tobă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului.
Procurorul general Augustin Lazăr a trimis preşedintelui Klaus Iohannis cererea DNA privind efectuarea urmăririi penale faţă de fostul ministru de Interne Petre Tobă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului.
"În temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. 2 din Constituţia României, ale art. 12 şi art. 19 din Legea nr. 115/1999, ale Deciziei nr. 270 din 10.03.2008 a Curţii Constituţionale şi ale art. 305 alin. 4 din Codul de procedură penală, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Preşedintelui României referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prin care se solicită formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Tobă Petre, ministru al Afacerilor Interne, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 din Codul penal", se arată într-un comunicat al Parchetului General remis luni AGERPRES.
Potrivit DNA, pe 1 aprilie 2016, în contextul în care la DNA se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016, prin care au fost trimişi în judecată Gabriel Oprea şi alte persoane, Petre Tobă, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente.
"Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative. Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreţionar, declanşarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conţinutul constitutiv al infracţiunilor de abuz în serviciu şi deturnare de fonduri, adică într-o situaţie în care este exclusă protecţia informaţiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale)", susţine DNA.
Totodată, necesitatea declasificării normativelor menţionate are la bază, conform DNA, şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.
"Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinaţiei legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securităţii naţionale. Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanţă pentru care au fost alocate fondurile operative (căsuţe de păpuşi cu nisipar şi tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărţi de joc, darts cu săgeţi, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărţi în ediţii de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofiţerilor neoperativi ai DIPI)", precizează procurorii.
DNA arată că, în situaţii absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecţia martorilor şi, respectiv, deturnarea fondurilor operative), Petre Tobă a procedat complet diferit: a declasificat normativele MAI în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016.
"Astfel, ministrul Tobă a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării DNA şi a declasificat normele privind administrarea şi controlul fondurilor pentru protecţia martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de ONPM fiind o categorie specială de fonduri operative", mai spune DNA.
În acest dosar sunt cercetaţi foştii şefi ai DIPI Rareş Văduva, Gheorghe Nicolae şi Gelu-Marin Oltean; precum şi Nelu Zărnică, fost şef adjunct al DIPI; Gheorghe Popa, fost şef adjunct al DGIPI (structură operativă a DIPI); Ioan-Dorin Popa, fost şef adjunct Diviziune administrativă a DIPI. De asemenea, sunt urmăriţi penal alţi 18 angajaţi DIPI.
Procurorii au constatat că angajaţi din cadrul DIPI, sub pretextul existenţei unor cheltuieli pentru activităţi informativ-operative, au întocmit rapoarte care au fost aprobate de persoane din conducere şi în baza cărora sume din fondurile operative au fost folosite, în mod nelegal, pentru cheltuieli de protocol, înzestrarea instituţiei ori au fost folosite în interes personal de către persoane din conducerea instituţiei.