Introducerea metodei de calcul diferenţiat a taxei clawback în funcţie de preţul de referinţă generic al medicamentelor este o solicitare pe care Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) o adresează atât Ministerului Sănătăţii, cât şi Ministerului Finanţelor Publice, reiese dintr-un comunicat al organizaţiei.
Reprezentanţii APMGR atrag atenţia că "ajustarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) cu inflaţia nu este nici pe departe suficientă pentru a preveni dispariţia de pe piaţă a medicamentelor ieftine, cele utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România".
"APMGR face un apel către conducerile celor două ministere de a promova în cadrul Guvernului, în regim de urgenţă, concomitent cu mărirea bugetului, soluţia introducerii metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback în funcţie de preţul de referinţă generic, o soluţie cu impact aproape nul asupra bugetului de stat", se menţionează în comunicatul citat.
Conform simulărilor CNAS, citate de APMGR, prin introducerea acestei metode, încasările din taxa clawback ar fi fost mai mici cu cel mult 0,11 milioane lei în perioada 1 ianuarie 2018 - 1 aprilie 2019. În acelaşi timp, taxa clawback s-ar fi redus pentru medicamentele ieftine la 18,57% în trimestrul IV al acestui an, faţă de nivelul de 27,53% estimat de CNAS, în caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele inovative scumpe impactul ar fi fost marginal.
"Datorită faptului că taxa clawback nu se calculează la preţul de producător, ci la preţul de vânzare cu amănuntul, impactul asupra medicamentelor ieftine este cu mult mai mare. În acest moment, taxa clawback reprezintă 34% din preţul de producător pentru medicamentele sub 25 de lei, în comparaţie cu circa 24% pentru medicamentele peste 3.000 lei. Acest fapt a fost observat şi de Consiliul Concurenţei care susţine introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback. Aplicarea uniformă a taxei clawback a dus la crearea unor dezechilibre majore în asigurarea accesului la tratament al pacienţilor prin dispariţia a mii de medicamente esenţiale cu preţ redus", notează Asociaţia profesională.
APMGR susţine, totodată, că alte 2.300 de medicamente vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare, completând lista celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul ultimilor doi ani. De asemenea, membrii asociaţiei consideră că implementarea calculului diferenţiat concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate - doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat - reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) este o organizaţie non-guvernamentală şi independentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români. Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Târgu Mureş şi Constanţa, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. AGERPRES