Pentru a rezolva atât problema dezvoltării cinematografiei românești, cât și pe cea a vizibilității țării noastre pe plan internațional, nu doar ca destinație pentru filmări, ci și ca destinație turistică, s-a lansat, în anul 2018, ideea ca statul român să plătească 45% din costurile producțiilor cinematografice care se filmează în România. Părea o inovație salvatoare. Dar banii s-au blocat, producătorii străini s-au revoltat și s-au îndreptat spre alte țări, apoi au dat în judecată statul român, câștigând procesele și banii. România a rămas, astfel, și fără promovare, și cu banii dați, prin hotărâri judecătorești. În 2024 s-a modificat legislația pentru finanțarea producțiilor cinematografice, scăzând procentul de decontare a cheltuielilor de la 45% la 30%, pe un buget anual de 50 de milioane de euro și cu o limită de 10 milioane de euro per producție. Problema noii legi este că nu li se mai cere producătorilor să și promoveze România, prin acțiuni proprii, deși se plătesc aceste sume.
Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), explica, săptămâna trecută, la Forumul antreprenorilor din turism și HoReCa, ediția a III-a, organizat de Club Antreprenor, că România ar trebui să aibă un buget de promovare măcar de 10 de milioane de euro anual, deși 20 de milioane ar fi unul rezonabil, în condițiile în care Turcia alocă 50 de milioane de euro anual, iar de peste 10 ani, România rămâne la 2-3 milioane de euro anual, rezultatele fiind aproape zero pentru promovare. În mod straniu, sumele coincid cu cele alocate pentru producțiile cinematografice internaționale care ar putea promova România, dar nici de la acestea nu avem rezultate.
Țara noastră a intrat, recent, în „lumea bună” a plătitorilor de producții cinematografice - „cash rebate” -, la nivel internațional, după mulți ani de scandaluri legate de lipsa decontării banilor prevăzuți prin lege și garantați prin depunerea documentațiilor pentru decontare, în procent de 45% din valoarea cheltuielilor considerate eligibile, pentru producțiile cinematografice filmate în România între 2018 și 2020.
Vestea bună a fost prezentată ca o victorie a cinematografiei și a vizibilității României pe plan internațional, dar bugetul alocat anual este mai mare decât cel pe care Turcia îl are pentru promovarea turismului, deși producătorii care primesc acești bani nu mai au obligația să promoveze locurile în care fac filmările.
De promovare se mai ocupă doar Oficiul de Film și Investiții Culturale (OFIC) - aceeași instituție care face și plățile către producători. Activitatea de promovare revine, astfel, tot statului român, printr-o activitate suplimentară, deși se vor plăti anual 50 de milioane de euro sau mai mult, pentru cofinanțarea cu 30% a acestor filme.
Bugetul era conceput pentru promovare turistică
Inițial „cash rebate-ul” a fost plasat, prin legislație, la Ministerul Turismului, pentru că s-a pornit de la ideea că se poate face promovarea României ca destinație turistică prin producțiile cinematografice filmate la noi în țară. De circa un deceniu, trendul internațional al turismului de film este în continuă creștere - oamenii vor să vadă locurile în care s-au filmat cele mai noi producții cinematografice, în diverse țări. Tocmai de aceea, în anul 2018 s-a făcut o lege prin care se asigura decontarea a 45% din valoarea totală a cheltuielilor pe care producția le avea în România, dar prin lege erau obligați și producătorii să promoveze destinațiile în care filmau și, implicit, România ca destinație turistică, măcar din acest punct de vedere.
Noul trend crește și mai mult în acest an, prin ceea ce se numește „set-jetting” sau călătorii în locuri unde s-au filmat pelicule celebre. Fanii vor să ajungă la cafeneaua lui Emily din Paris, la siturile malteze din Gladiatorul, să vadă peisajele unice din Regatul lui Harry Potter sau să bântuie pe insulele greceşti unde s-a turnat „Mamma Mia”.
Între 2019 și 2021 au venit să filmeze în România mulți producători străini, cu filme sau seriale foarte bine cotate pe piața cinematografiei, dar analizarea dosarelor de plată s-a făcut cu mare dificultate și totul s-a blocat în 2021, când producătorii străini s-au retras, după ce nu și-au primit banii, determinându-i și pe alții să ocolească țara noastră. Toți au dat statul în judecată și, în mod evident, au câștigat banii în instanță, dar imaginea pătată a României a rămas aceeași, pe plan internațional, cele mai multe producții mutându-se în Ungaria, până anul trecut.
Legea s-a modificat în detrimentul statului român
În 2023, proiectul a fost preluat de Ministerul Culturii, unde a fost modificat și cadrul legislativ, astfel încât statul român plătește acum doar 30% din costurile de producție, fără a mai cere ceva la schimb producătorilor de film. Așa s-a revenit la o situație mai bună din punctul de vedere al beneficiarilor, iar unii producători s-au întors deja să filmeze în România, însă țara noastră a rămas fără beneficiile prevăzute de legea inițială - anume promovarea ca destinație turistică.
Producătorii pot chiar să nu dea niciun fel de informație despre locurile în care se fac filmările, dacă nu vor, pentru că nu sunt obligați prin lege să ofere aceste detalii, nici măcar Oficiului de Film și Investiții Culturale care le face plățile, iar statul român trebuie să se descurce, prin OFIC, pentru partea de promovare.
Singura condiție pusă pentru alocarea cofinanțării este ca filmările să nu fie pentru reclame, sitcomuri TV, reality show-uri, telenovele, lucrări audiovizuale cu propagandă electorală, politică sau religioasă; evenimente sportive, jocuri sau competiții; talk-show-uri; programe demonstrative pentru diverse hobby-uri sau proiecte; programe de lifestyle, programe gratuite (fără scenariu), filme violente sau pornografice.
Castelul Cantacuzino și Casa Poporului, singurele promovate
Unul dintre cele mai cunoscute exemple de producție cinematografică internațională filmată în România este „Wednesday”, seria de filme pentru Netflix, pentru care Castelul Cantacuzino de la Bușteni a fost loc de filmare, devenind „Academia Nevermore”. Castelul a continuat să se promoveze cu această producție cinematografică și după ce a izbucnit scandalul legat de lipsa decontării banilor din partea statului român, dar este singurul caz fericit, pentru că nu se știe nimic despre celelalte locuri în care s-au făcut filmări pentru alte producții, în ultimii ani.
În luna februarie a avut loc un eveniment care ar putea fi luat în considerare ca benefic pentru promovarea României, în baza acestui proiect de finanțare a producțiilor cinematografice - balul „Bridgerton”, unde au venit starurile serialului cu același nume, difuzat de Netflix, filmat parțial în România. Cel puțin promovează Casa Poporului, iar evenimentul a fost organizat de Netflix, pentru autopromovare și pentru a anunța lansarea noilor episoade din sezonul 4 al serialului.
Joburi și contracte cu firme românești
Chiar și așa, cei care lucrează în cinematografie și în domeniile conexe se bucură că producătorii vor primi banii alocați prin lege, pentru că astfel se va dezvolta și cinematografia românească, vor fi implicați artiști și specialiști români, vor exista colaborări cu firme românești din aceste domenii etc. Chiar săptămâna trecută, OFIC a anunțat că a intrat în linie dreaptă filmarea în România a docudramei despre primii președinți ai Statelor Unite - „The White House”, noua serie FOX Nation, care a avut deja premiera pe 6 februarie 2026, pe platforma americană FOX Nation, cu două episoade difuzate săptămânal. Este unul dintre primele proiecte a căror producție se realizează în România cu ajutorului programului „cash rebate”, gestionat de OFIC. Filmările s-au desfășurat în București și în împrejurimi în primăvara anului trecut, dar producătorul nu a promovat, în mod explicit, prin acțiuni proprii de PR, nici măcar o clădire în care s-au făcut filmările, pentru că nu i se cere asta prin noua lege.
Cu toate acestea, filmările au implicat o echipă mixtă britanico-română care a reunit peste 200 de profesioniști români în toate departamentele de producție: imagine, costume, scenografie, machiaj, sunet și logistică. În distribuție apar și actori români, printre care Victor Bitiușcă, care îl interpretează pe fiul președintelui John Adams, și Anastasia Grama, în rolul nepoatei Susanna Adams, ambele personaje având momente cheie în debutul seriei.
Ben Goold, producător Nutopia, a lăudat condițiile excelente din România: „Ca realizatori de film, a fost o adevărată plăcere să lucrăm în România. Facilitățile și infrastructura sunt excelente, iar varietatea locațiilor și studiourilor, incredibilă. Cel mai important, echipa de creativi și tehnicieni de nivel mondial și-a desfășurat munca cu profesionalism și cu o adaptabilitate aproape nelimitată. Abia așteptăm să revenim”.
Situația actuală a proiectului „cash rebate” este benefică pentru colaborări viitoare ale României cu producătorii internaționali de film, ajută și industria cinematografică românească și domeniile conexe, dar renunțarea la obligațiile pe care le aveau producătorii de a face măcar o minimă promovare a locurilor în care au făcut filmările, în noua lege care a fost elaborată de Ministerul Culturii, rămâne inexplicabilă.
Scandalul a avut și o parte bună: noi colaborări transfrontaliere
Calculul făcut de OFIC arată că până acum s-au investit peste 85 de milioane de euro în România, de către producătorii de film, prin proiectele înscrise în noua sesiune a programului „cash rebate” lansat în vara lui 2024.
„Programul rămâne deschis și în 2026 și continuă promovarea României ca destinație sigură, profesionistă și transparentă pentru marile studiouri și platforme internaționale”, anunță OFIC.
Conform legii, toate producțiile filmate pe teritoriul țării noastre pot beneficia de 30% „cash rebate” (cofinanțare/decontare din partea statului român), ca ajutor de stat, pentru cheltuielile eligibile efectuate în România, acoperind costurile totale de producție ale lucrărilor audiovizuale, exceptând cheltuieli de pre-producție și costuri promoționale sau distribuție, în limita a 10 milioane de euro per producție. Bugetul anual alocat proiectului „cash rebate” este de 50 de milioane de euro, dar se pot da bani și din bugetul anului următor, dacă se depun dosare cu cheltuieli eligibile, iar bugetul anual a fost epuizat.
De asemenea, rambursarea poate fi combinată cu alte ajutoare de stat pentru producția de lucrări audiovizuale, intensitatea ajutorului putând crește până la 60% în cazul producțiilor transfrontaliere, care implică mai mult de un stat membru al Uniunii Europene. În acest caz, România ar putea avea o colaborare bună cu Ungaria, după ce mai mulți producători de film s-au mutat în țara vecină, după scandalul început în 2021.