Profesionalizarea şi instituţionalizarea educaţiei şi pregătirii elitelor politice sunt recomandate într-un studiu privind buna guvernanţă, realizat de Strategikon, un tink-tank internaţional înfiinţat la Bucureşti. O astfel de măsură ar atrage după sine dezvoltarea profesorilor specializaţi pentru acest tip de educaţie, remarcă autorii raportului "Bună guvernanţă. Leadership politic şi provocări curente în Europa şi America".
"Putem fi martorii unei convergenţe a programelor curriculare când vine vorba de cerinţele educaţionale ale liderilor politici, ceea ce constituie o oportunitate de formalizare a trainingului şi de a ne asigura că acesta este obiectiv, deschis perspectivelor multiple şi cuprinzător", se precizează în studiu.
Autorii atrag atenţia asupra faptului că, în condiţiile în care una dintre cele mai mari deficienţe ale politicii de azi este "fracturarea, izolaţionismul şi un acut spirit partizan al facţiunilor politice", iar cei cu opinii politice puternice se dovedesc insensibili la opiniile politice diferite ale altor segmente din societate, universităţile sunt medii ale diversităţii şi ale schimburilor de idei.
Una dintre observaţiile raportului este că atât în Vest, cât şi în restul lumii există o confuzie între pregătirea leadershipului politic şi leadership-ul administrativ sau de management, iar şcolile sunt dedicate în principal serviciilor publice, administraţiei naţionale, domeniilor tehnice, fiind mai puţin axate pe leadership politic. De asemenea, există un număr mic de state unde există posibilitatea studierii leadershipului politic şi/ sau a managementului public cu valenţe internaţionale (SUA, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Germania, Austria şi Rusia).
Autorii subliniază necesitatea educării şi pregătirii exponenţilor politici, crescând astfel atât competitivitatea elitelor, cât şi rigurozitatea procesului de selecţie.
"Astfel, politicienii vor fi pregătiţi atât din punct de vedere analitic (formulare de politici), cât şi din perspectiva menţinerii legăturii cu societatea. Fracturi precum valurile contemporane de naţionalism, izolaţionism şi populism vor fi astfel evitate" - este încă una dintre aprecierile formulate în studiu.
Graficele publicate în raport reliefează că liderii politici cheie din democraţiile occidentale şi conducerea UE au pregătire mai ales în domeniile ştiinţe juridice, economice şi politice - toate acestea fiind esenţiale procesului de guvernare. În ce priveşte pregătirea educaţională a liderilor politici cheie din Europa Centrală şi de Est, de la căderea comunismului şi până în prezent, se remarcă faptul că aceasta este mult mai variată, predominând ştiinţele umane şi istoria. Nu lipsesc studiile militare, ştiinţele medicale, ştiinţele naturii şi ingineria.
În ce priveşte România, în 2013 absolvenţii de ştiinţe economice, juridice şi politice reprezentau 38% din total. Numărul absolvenţilor de ştiinţe economice a crescut de zece ori faţă de 1990. Ingineria, care era principala specializare în urmă cu două decenii, a pierdut teren în faţa absolvenţilor de ştiinţe juridice, ştiinţe umane şi istorie.
Un rezumat al raportului evidenţiază că elitele politice actuale se confruntă cu dificultăţi în procesul de comunicare publică, în condiţiile în care discursul lor a devenit "un jargon de politici publice (limbă de lemn) menit să asigure consens la nivel internaţional".
"Elitele politice ale democraţiilor occidentale au rămas într-o paradigmă a unui discurs simplificat, detaşate de problemele curente relevante pentru mobilizarea maselor", apreciază autorii.
Totodată, candidaţii pentru funcţiile politice manifestă din ce în ce mai mult un deficit de leadership. Astfel, fiind concentrate pe construirea coaliţiilor de guvernare, elitele nu mai interacţionează cu susţinătorii dinăuntrul şi dinafara organizaţiilor.
"În plus, confruntările electorale radicalizate arată predilecţia de a exploata agenda publică pentru câştiguri pe termen scurt" - este o altă observaţie a autorilor.
Aceştia remarcă, de asemenea, că liderii politici actuali tind să aibă un deficit de legitimitate şi că pregătirea profesională şi politică a acestora "nu este concordantă cu mecanismele democratice electorale".
"Selecţionarea din grupuri restrânse duce la o reprezentativitate scăzută în corpurile deliberative şi executive", concluzionează autorii.
Studiul este semnat de Corneliu Vişoianu - vicepreşedinte Strategikon, Clara Volintiru - expert Strategikon pe bună guvernare şi asistent universitar la Academia de Studii Economice, Alexandru Fotescu - cercetător în domeniul afacerilor internaţionale şi problematici geostrategice, Adina Anghelache - manager executiv Strategikon. AGERPRES