Propunerea susţinută de profesori la întâlnirea cu ministrul Muncii şi ministrul Educaţiei a fost ca salariul de bază al profesorului debutant să reprezinte 150% faţă de salariul minim pe economie, iar după 15 ani de activitate didactică să se poată ajunge la un salariu care să reprezinte o creştere de 75% faţă de salariul debutantului. O altă propunere a fost ca salariul de bază maxim al unui profesor să repre¬zinte 150% faţă de salariul profesorului debutant şi să poată fi atins după 25 de ani de activitate didactică. Tot în raport cu venitul profesorului s-ar calcula şi salariul de bază al învă¬ţătorului sau educatorului cu studii medii, care ar trebui să reprezinte 80% din salariul profesorului. Numai pentru ei, efortul bugetar anual ar creşte de la circa 50 de miliarde de lei, cât este în prezent, până la circa 80 de miliarde de lei, conform unui calcul estimativ, însă posibilitatea de a se plăti aceste majorări salariale nu a fost calculată. „E treaba Guvernului să asigure finanţarea şi cred că România are suficienţi bani să plătească decent profesorii. Conform proiectului discutat cu Guvernul Ponta, s-ar ajunge la 80 de miliarde de lei, faţă de 50 în prezent. Nu am abordat problema sursei de finanţare cu fostul Guvern, dar se pot găsi soluţii. Se pot lua banii alocaţi pentru achiziţiile publice, unde se cheltuiesc sume enorme nejustificate”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Simion Hăncescu, preşedinte Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţă¬mânt (FSLI). Profesorii arată că toate formulele de calcul de până acum i-au dezavantajat, fiind poziţionaţi în partea inferioară a grilei de salarizare. Sindicatele din Educaţie cer eliminarea actualelor inechităţi şi dezechilibre din legea salarizării. Conform FSLI, după majorarea salarială de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este în prezent de aproximativ 1.100 de lei, iar al unui profesor la final de carieră - de aproximativ 2.400 de lei. În orice formă s-ar vota, noua lege a salarizării s-ar pune în aplicare după 1 ianuarie 2017, chiar dacă va putea fi adoptată în luna mai.
Criteriile de evaluare nu sunt stabilite
O altă problemă discutată de profesori cu reprezen¬tanţii Guvernului este legată de criteriile de performanţă, care au fost formulate în legile precedente, însă nu au fost stabilite până în prezent. „În mod paradoxal, nici Ministerul Educaţiei, nici Ministerul Muncii nu ştiau care sunt grilele avute în vedere la dezbatere. Am solicitat în regim de urgenţă o întâlnire cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei, ca să vedem de ce vor acele criterii de performanţă pe baza cărora sala¬riile profesorilor s-ar putea majora. Ministerul Educaţiei a încropit un set de criterii de performanţă pe care să le discute cu noi, dar le-am refuzat, pentru că nu ştim de unde vor veni banii pentru aceste perfor¬manţe. Nu se ştie nici de unde vor veni banii pentru salarii majorate. Ar fi benefică ideea acesta, ca să întărim competiţia pe criterii de performanţă, chiar dacă procentele s-ar putea să nu fie mari”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Anton Hadăr, preşedintele Sindicatului cadrelor universitare Alma Mater. Dacă în cazul învăţă¬mântului superior s-ar putea stabili destul de uşor criteriile de performanţă, în sistemul preuni¬versitar este aproape imposibil, spun reprezentanţii FSLI. „Este utopic să vorbim despre «perfor¬manţa didactică», atât timp cât programele şcolare sunt complet depăşite şi neadecvate la cerin¬ţele actuale de pe piaţa muncii”, precizează sindicatul, amintind şi diferenţele foarte mari dintre instituţiile de învăţământ din acest sector.
Posibile majorări
Potrivit grilei de salarizare agreate de sindicate cu fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb, un profesor debutant din învăţă¬mântul preuniversitar ar urma să câştige lunar între 2.080-2.590 lei, iar un profesor de liceu, gradul I, cu peste 40 de ani vechime, ar încasa între 4.953 lei şi 6.167 lei pe lună. Un medic stagiar în unităţi sanitare ar urma să câştige între 2.704 lei şi 3.607 lei lunar, conform uneia dintre cele patru variante de proiect a legii salarizării unitare discutate anul trecut.
Legea salarizării conţine prevederea retribuirii şi pe cri-terii de performanţă, dar aceste criterii nu există, pentru că nu ni le-a cerut nimeni până acum. Doi profesori conferenţiari cu acelaşi post, dar cu rezultate absolut diferite, nu pot primi acelaşi salariu. Cu toate acestea, nu ştim de unde vin banii şi cum se aplică.
Anton Hadăr, lider Alma Mater