Inițiativa denumită „Lege pentru conectarea românilor din afara granițelor cu țara”, pusă, zilele trecute, pe masa senatorilor, este semnată de 15 parlamentari PNL și vizează determinarea concetățenilor care au plecat la muncă peste hotare, chiar și pentru un singur an, să se întoarcă în țară.
„Prezenta lege stabilește cadrul legislativ pentru implementarea măsurilor și mecanismelor necesare facilitării reîntoarcerii în țară sau conectării cu România a cetățenilor români stabiliți temporar sau permanent în străinătate, prin intermediul diferitelor servicii și programe dedicate”, se arată în document. Cei care vor să beneficieze de prevederile acestei legi vor trebui să înscrie în Platforma Unică a Românilor din Diaspora (PURD) - o bază de date online administrată de către Guvern prin intermediul Ministerului Muncii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni - și să rămână în țară pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la data reîntoarcerii.
Cofinanțare, cu banii de la stat, egală cu suma investită
O primă propunere vizează implementarea programului „Prima Investiție”, care prevede dublarea investițiilor făcute de românii din diaspora în sectoare-cheie din industrie și eliminarea taxelor pentru cel putin 3 ani, oferind concesiuni pentru terenuri și clădiri aflate în proprietatea statului.
„Programul prevede că orice cetățean român din diaspora, care dispune de un capital de cel puțin 250.000 de euro și investește în industria din România, cu prioritate în industria prelucrătoare, în domeniul cercetării subsecvente, în sectorul serviciilor turistice sau în dezvoltarea de centre de procesare și depozitare pentru alimente, cereale și alte produse agricole, beneficiază de o cofinanțare din partea autorităților publice centrale, în cuantum egal cu suma investită”, prevede proiectul legislativ. În plus, se introduce un punctaj suplimentar la concesionarea terenurilor și imobilelor aflate în proprietatea statului, dedicat cetățenilor repatriați.
Până la 100.000 de euro, pentru „Prima Fermă”
De asemenea, inițiativa legislativă introduce programele „Prima Fermă”, „Prima Livadă” și „Prima Seră”, prin care românilor care decid să se reîntoarcă în țară li se vor oferi finanțări cuprinse între 10.000 și 100.000 de euro pentru fiecare proiect din domeniul agricol. Finanțarea variază în funcție de valoarea proiectului, iar beneficiarii trebuie să contribuie doar cu 15% până la 30% din suma proiectului, explică inițiatorii.
Românii repatriați vor avea acces prioritar și la programele de finanțare stabilite semestrial de către autoritățile publice centrale, care care vizează „sprijinirea creării de microîntreprinderi și activități independente în diverse meserii artizanale și profesii din domeniul construcțiilor, cum ar fi zidărie, faianțerie, instalații sanitare, electricitate, sudură și altele similare”.
Concret, 10.000 de euro per proiect pentru înființarea unui PFA și 25.000 de euro pentru înființarea unui SRL vor primi românii întorși în țară, prin granturi guvernamentale, contribuția din partea beneficiarului fiind de numai 10%.
200.000 de euro, pentru cei care bagă bani în turism
Investițiile în turism sunt, de asemenea, susține prin finanțarea proiectelor cu sume de până la 200.000 de euro, stimulând dezvoltarea infrastructurii turistice și atragerea de investiții externe. „Prin aceste măsuri, se încurajează nu doar întoarcerea, ci și implicarea activă a cetățenilor reveniți în țară, care vor contribui la dezvoltarea economică regională și la crearea de locuri de muncă în comunitățile locale”, spun parlamentarii în expunerea de motive.
Proiectul stipulează, de asemenea, că societățile nou-înființate de cetățenii români reveniți în țară beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe profit sau pe cifra de afaceri până la atingerea unui plafon de 500.000 de euro, iar peste acest plafon, impozitul aplicat va fi unul foarte mic, cuprins între 1% și 3%.
Cei 15 liberali propun și înființarea Programului „Prima Casă - Diaspora”, prin care românii care se întorc pot accesa credite ipotecare garantate de Fondul Român de Garantare a Creditelor (FRGC) și cu dobânzi subvenționate de stat, pentru achiziția de locuințe.
Ministerul Finanțelor va trebui să identifice sursele financiare pentru conceperea și implementarea acestui program. „În acest context, va fi elaborată o procedură unificată pentru recunoașterea veniturilor obținute în străinătate, în vederea facilitării accesului cetățenilor români repatriați la acest program”, conform documentului.
Mai mult, cei ce revin în țară vor beneficia de un ajutor financiar de relocare, acoperit în proporție de 75% de Guvern și 25% de autoritățile județene, pentru o perioadă de trei luni, valoarea acestuia fiind echivalentul unui salariu mediu net pe lună.
Absolvenții școlilor românești din străinătate vor avea acces la liceele și universitățile din România, pe locuri special rezervate și bugetate anual de Ministerul Educației, pentru învățământul preuniversitar, și de universitățile de stat și private - pentru învățământul universitar. Pentru primul an de studii, în universitățile de stat, vor avea gratuitate.
În primul an de la întoarcerea în țară, românii din diaspora vor putea beneficia și de spitalizare și consultații medicale gratuite în sistemul public de sănătate, mai prevede proiectul de lege.
Inițiatorii susțin că aceasta este „o inițiativă esențială pentru dezvoltarea durabilă a României”, motiv pentru care au cerut dezbaterea și adoptarea acestei legi în procedură de urgență: „Implementarea acestei legi va crea premisele necesare pentru întoarcerea și reintegrarea cetățenilor români din diaspora, oferindu-le acestora oportunități reale de a contribui la construirea unei Românii moderne și prospere”.