Jurnalul.ro Ştiri Politică Proiect de lege care să interzică celor condamnați pentru infracțiuni sexuale asupra minorilor să candideze în funcții publice

Proiect de lege care să interzică celor condamnați pentru infracțiuni sexuale asupra minorilor să candideze în funcții publice

de Ion Alexandru    |   

Trecută de Senat, legea care interzice persoanelor condamnate definitiv la pedepse penale pentru săvârșirea unor infracțiuni sexuale la adresa minorilor să candideze și să ocupe funcții alese se află, până la începutul lunii viitoare, în dezbaterea Camerei Deputaților. Actul normativ vizează modificarea legii privind alegerea autorităților administrației publice locale, dar și legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Iar cei care ar putea „beneficia de aceste modificări sunt autorii dovediți ai oricăror forme de infracțiuni cu violență săvârșite asupra minorilor.

 

Concret, actul normativ inițiat de trei deputați USR (Dragoș Cătălin Teniță, Diana Stoica și Monica Elena Berescu) reține, în expunerea de motive, că în cursul alegerilor locale de anul trecut, au fost semnalate de către mass-media cel puțin două candidaturi pentru funcția de primar, care au obținut voturile necesare alegerii lor, în ciuda faptului că persoanele în cauză figurează ca fiind condamnate ori se aflau în proceduri judiciare pentru comiterea infracțiunilor de pornografie infantilă și relații sexuale cu copii sub 14 ani, ori pentru folosirea prostituției infantile și a traficului de persoane.

În acest sens, se mai arată că, inclusiv la alegerile locale parțiale care au avut loc în luna iunie a anului curent, tot presa a relatat despre existența a cel puțin unui caz de persoană care a candidat și care a fost aleasă ca primar, deși aceasta fusese condamnată la închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de pornografie infantilă.

Autorii propunerii legislative atrag atenția că, potrivit legislației în vigoare, pentru ca persoanele condamnate la infracțiuni penale cu victime copii să nu mai poată participa la alegerile electorale, este necesar ca, prin hotărârea judecătorească de condamnare, judecătorul să dispună inclusiv interzicerea exercițiului dreptului de a fi ales, pentru o anumită perioadă de timp, ca și pedeapsă complementară. Acest lucru, însă, nu reprezintă o practică unitară a instanțelor de judecată din România.

 

Legea vizează aleșii locali și parlamentarii

 

În acest sens, inițiatorii au introdus propuneri de modificare a Legii 115/2015, privind alegerea autorităților administrației publice locale, dar și a Legii 208/2015, privind alegerea membrilor Senatului și ai Camerei Deputaților, în sensul pierderii, de facto, a dreptului electoral de a fi ales, până la intervenirea reabilitării, pentru persoanele condamnate în legătură cu acest gen de infracțiuni. Mai exact, au fost redimensionate cu această categorie, grupele de persoane care nu pot fi alese în cazul săvârșirii unor infracțiuni care vizează minorii.

La ambele legi, a fost introdus un paragraf cu interdicția pentru „persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracțiuni contra vieții, contra libertății persoanei, privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertății și integrității sexuale și rele tratamente aplicate minorilor, dacă victimele sunt minore la data săvârșirii faptei, și dacă nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu s-a împlinit termenul de reabilitare.

La data de 18 octombrie, această lege a trecut de Plenul Senatului, iar la Camera Deputaților a ajuns a doua zi, pe 19 octombrie. Între timp, numărul inițiatorilor a crescut, de la trei, la 61, pe listă figurând aproape jumătate dintre parlamentarii USR, dar și de la PSD, PNL și AUR. Proiectul a intrat în circuitul dezbaterilor în Camera Deputaților pe data de 25 octombrie, iar, până pe data de 3, respectiv pe 11 noiembrie, Comisia pentru Administrație Publică și Comisia Juridică trebuie să finalizeze raportul.

 

 

Consiliul Europei: Unul din cinci minori este victima unor forme de abuz sexual

 

La baza inițierii acestui proiect de act normativ, pe lângă situațiile concrete relatate de presă, cu ocazia alegerilor de anul trecut și de anul acesta, se face referire la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și la Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, care vizează dreptul copiilor de a fi protejați împotriva oricăror forme de violență.

Mai mult, Consiliul Europei a constatat, în 18 noiembrie 2020, cu ocazia Zilei Europene a protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale, că, în Europa, unul din cinci copii cade victimă unei forme de agresiune sexuală, iar majoritatea agresiunilor sunt inițiate de o persoană pe care copilul o cunoaște și care aparține cercului său social. Însă 90 la sută din aceste cazuri nu ajung în atenția poliției sau a instanțelor de judecată.

Printr-o astfel de modificare legislativă, inițiatorii speră să transmită „un mesaj clar cu privire la intenția legiuitorului de a lupta împotriva oricăror forme de abuz sexual împotriva minorilor”, dat fiind faptul că „purtătorii de autoritate la nivel local sau central, cu atât mai mult cei aleși în funcții publice, trebuie să fie cei care să asigure punerea în practică a drepturilor fundamentale ale copilului”.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri