Jurnalul.ro Ştiri Politică Proiect de lege prin care Poliția, Jandarmeria și Situațiile de Urgență să fie finanțate și dotate de consiliile județene și locale

Proiect de lege prin care Poliția, Jandarmeria și Situațiile de Urgență să fie finanțate și dotate de consiliile județene și locale

de Ion Alexandru    |   

Trei deputați și un senator de la Partidul Social Democrat au inițiat un proiect de lege, prin care vor să completeze legea de organizare și funcționare a Poliției Române, în care au inserat termenul de „protocoale de cooperare” ce ar urma să fie încheiate între structurile de forță ale Ministerului de Interne și administrațiile locale și județene.

 Obiectul acestor protocoale vizează posibilitatea finanțării structurilor în cauză din banii administrației publice locale, în ciuda faptului că toate aceste entități sunt finanțate și dotate, prin lege, de la bugetul MAI. Proiectul a ajuns pe masa Camerei Deputaților, după ce, pe 19 aprilie, a picat la vot, în Senat, fiind avizat negativ de către Consiliul Legislativ.

Deputații Florin Mircea, Nicu Niță și George Adrian Paladi, împreună cu senatorul Ion Rotaru, toți de la PSD, au înregistrat la Parlament un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 218/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Proiectul de lege conține un singur articol, în sensul adăugării, după alineatul al patrulea al articolului 19, a unui al cincilea alineat potrivit căruia „la propunerea justificată a autorității teritoriale de ordine publică, consiliile județene și consiliile locale pot aloca sume din bugetele locale pentru finanțarea dotărilor și echipamentelor necesare desfășurării activității structurilor de ordine publică, reprezentate în autoritatea teritorială de ordine publică, pe bază de protocoale de cooperare, în condițiile legii”.

Potrivit Legii nr. 218/2002, Autoritatea Teritorială de Ordine Publică este un organ consultativ, din care fac parte șeful Poliției municipale sau județene, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, un subprefect, șase consilieri locali și județeni, șeful structurii teritoriale de jandarmi, șeful structurii teritoriale pentru Situații de Urgență, șeful structurii teritoriale de Poliție de Frontieră și șefii polițiilor locale reședință de județ.

Autoritatea invocată emite doar hotărâri consultative

Ei bine, conform aceleiași legi, această Autoritate de Ordine Publică se întrunește în ședințe trimestriale sau de câte ori este necesar, ședințe în cadrul cărora se emit hotărâri cu caracter de recomandare.

Din cuprinsul alineatului al patrulea al articolului 19, cel pe care cei patru parlamentari social-democrați vor să-l completeze cu paragraful citat mai sus, autoritatea teritorială de ordine publică nu are competențe în problemele operative ale poliției.

Cu toate acestea, în expunerea de motive care a fost atașată la dosarul proiectului legislativ în discuție, inițiatorii scriu că, în activitatea desfășurată, Autoritatea teritorială de Ordine Publică are ca obiective, conform HG 787/2002, și identificarea logisticii necesare pentru executarea serviciului polițienesc.

Inițiatorii cred că astfel de protocoale „cresc nivelul de încredere” a populației

„În acest sens, prin legiferarea inițiativei legislative propuse, pot fi aprobate și finanțate o parte din necesarul dotărilor și echipamentelor, pentru eficientizarea desfășurării activităților specifice, pe baza unor protocoale de cooperare, de interes public, între consiliile locale sau consiliile județene, pe de o parte, respectiv inspectoratele de poliție județene, inspectoratele de jandarmi județene, inspectoratele pentru situații de urgență județene și polițiile locale, pe de altă parte, în vederea îmbunătățirii climatului de ordine și securitate civică, la nivelul fiecărui județ”, se arată în documentul citat.

Inițiatorii susțin că „reglementarea posibilității de încheiere a unor astfel de protocoale de cooperare are ca obiectiv crearea sentimentului de liniște și încredere pe care îl oferă serviciile de ordine publică constituite la nivelul județelor”. Cei patru social-democrați adaugă că, la acest moment, lipsesc, în cadrul autorităților teritoriale de ordine publică, prevederile legale pentru îndeplinirea competenței de identificare a logisticii necesare pentru „efectuarea exercitării activităților specifice, în contextul socio-economice din România și al constrângerilor generate de lipsa dotărilor necesare”. „Pentru implementarea unor activități eficiente de prevenire și combaterea a infracționalității comise pe raza județelor, este necesară realizarea unui front comun, atât din partea instituțiilor cu atribuții directe în asigurarea și menținerea ordinii publice, cât și din partea autorităților publice locale”, mai scriu inițiatorii.

Senatul a trântit legea. Consiliul Legislativ atrage atenția că se încalcă prerogativele MAI

Propunerea legislativă în discuție, cu tot cu termenul de „protocoale de cooperare”, termen care amintește de o altă perioadă, relativ recentă, când astfel de înțelegeri scrise făceau o „carieră neagră” în România, a primit avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

În schimb, Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea, subliniind că Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și Inspectoratul pentru Situații de Urgență sunt structuri ale Ministerului Afacerilor Interne. Mai mult, Jandarmeria este instituția specializată a statului, cu statut militar, aflată în subordinea MAI. „Dotarea și înzestrarea acestor structuri cu mijloace materiale și echipamente se realizează, prin lege, de către MAI sau de inspectoratele generale”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

În acest sens, arată instituția condusă de Florin Iordache, „reiese fără echivoc că MAI deține în mod exclusiv responsabilitatea și competența dotării structurilor de ordine publică din subordinea sa. Proiectul încalcă Legea 24/2002, conform căreia un proiect de lege trebuie să fie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune”. 

La data de 19 aprilie 2022, proiectul de lege în discuție a fost respins de Senat. 78 de voturi au fost pentru neadoptarea lui, dintre care 33 au fost de la PNL, 25 de la PSD, 5 de la UDMR și 15 de la USR. Pentru adoptarea acestui proiect de lege au votat doar 12 senatori, dintre care unul singur de la PSD, zece de la AUR și un parlamentar neafiliat.

În prezent, inițiativa legislativă se află în dezbaterea Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Raportul final trebuie depus la Plen până în data de 18 mai 2022.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri