Construită printr-un proiect european, canalizarea din comuna Răscăeți-Dâmbovița refulează la fiecare ploaie, iar apa reziduală este scoasă cu vidanjele și vărsată într-o altă lucrare europeană – un drum de exploatare agricolă. Localnicii se plâng de câțiva ani că mizeria ajunge în apa freatică și le otrăvește fântânile.
Coșmarul locuitorilor din comuna Răscăeți, județul Dâmbovița, a început în 2011, cu un proiect de infrastructură finanțat din fonduri europene, pentru care comuna a intrat în faliment, după ce a dat toți banii înapoi. Banii s-au recuperat de la bugetul de stat, așa cum s-a întâmplat cu sute de localități care au intrat în faliment până în 2014, dar lucrarea – care a costat două milioane de euro din banii noștri – a fost făcută de mântuială. „Canalizarea se varsă într-un islaz comunal. În proiect scrie că ar trebui să străbată comuna de la un capăt la altul, dar s-a scurtat traseul. Nu știm nici măcar dacă s-a respectat proiectul, dar este clar că lucrarea s-a făcut foarte prost. Unele fântâni miros îngrozitor, a hazna. Nu poți să treci pe stradă de miros”, se plânge Gabriel Porojan, un locuitor al comunei, afectat de canalizarea care refulează. Casele mai multor oameni au fost afetate de igrasie și deocamdată nu le plătește nimeni daune.
Comuna Răscăeți se laudă astăzi cu realizări excepționale din fonduri europene. Canalizarea și asfaltările au fost făcute cu bani din Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), pe Măsura 3.2.2. Proiectul, realizat în 2011, a costat două milioane de euro, dar a avut o corecție financiară de 100%, după ce s-a constatat că beneficiarul a declarat un grad de sărăcie mai ridicat decât în realitate. Astfel, comuna Răscăeți a trebuit să dea toți banii înapoi, la AFIR, și a rămas cu o datorie de două milioane de euro, de care a scăpat cu Ordonanța de Urgență a Guvernului Ponta din 2014, prin care s-au șters toate datoriile localităților intrate în faliment. Din canalizarea care refulează la fiecare ploaie se scoate mizeria cu vidanjele și se varsă într-un alt proiect finanțat prin PNDR, pe Măsura 1.2.5. - drum de exploatare agricolă - într-o veche albie de pârâu. Primarul comunei nu numai că nu regretă situația, dar chiar se laudă cu aceste realizări, folosindu-le pentru campania electorală.
Două milioane de euro, suma decontată de stat pentru a scoate Răscăeții din faliment reprezintă echivalentul bugetului comunei pe 20 de ani
Canalizarea refulează și este acoperită de oamenii din comună, pentru a evita pagube și mai mari.
Mizeria se varsă în islazul comunal, de unde nu se scurge nicăieri.
În faliment, pentru că nu erau suficient de săraci
Imediat după ce a recepţionat lucrările efectuate pe fonduri europene, primăria a fost înştiinţată că trebuie să restituie banii, pentru că în redactarea proiectelor au fost folosite date falsificate. Pentru ca proiectele să primească finanţare, autorităţile judeţene au declarat un grad de sărăcie al comunei de peste 60%. Edilul s-a apărat de la început, spunând că toate cifrele au venit din partea Consiliului Judeţean Dâmboviţa, motiv pentru care Primăria Răscăeți a atacat în instanţă decizia de imputare a banilor, dar nu a avut câștig de cauză. „Noi, ca şi comună, nu apăream în nicio statistică a gradului de sărăcie. Nouă ni s-a dat o adeverinţă de la Consiliul Judeţean pentru acest grad de sărăcie, pe care noi am depus-o la proiect. Acea adeverinţă este semnată de Consiliul Judeţean, de vicepreşedintele Marin Antonescu. De la primărie nu s-a dat niciun document în care să se ateste că gradul de sărăcie este de 65%”, a explicat atunci Iulian Buibăr, primarul comunei Răscăeţi.