Până și CSAT, care nu avea nicio îndrituire să exprime un aviz pe acest subiect, a simțit nevoia să ia „lumină” de la SRI, după care a emis un aviz negativ, pe motiv că proiectul de lege încalcă dreptul la muncă, periclitează nivelul de trai și poate genera abuzuri și discriminări. În unanimitate, Comisiile de control parlamentar asupra activității SRI și Comisia de Apărare au remis Plenului Camerei Deputaților un raport de respingere, adoptat cu unanimitatea voturilor membrilor. Printre acești membri se află chiar și un parlamentar de la USR. De altfel, legea în sine, inițiată de deputatul USR Emanuel Ungureanu, mai este susținută cu semnături de doar de doi parlamentari de la același partid.
Este vorba despre PLX 356/2024, o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, proiect despre care „Jurnalul” a scris pe larg, în vara acestui an, imediat după deschiderea dosarului instrumentat de DNA împotriva generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Aceștia sunt acuzați că, sub aparența oferirii unor servicii de consultanță, promiteau unor oameni de afaceri „optimizarea” situațiilor penale ale acestora în instanțele de judecată.
Din luna mai a acestui an, cei doi generali în rezervă, împreună cu celebrul avocat Doru Trăilă, se află sub control judiciar pe cauțiune, inculpații pierzând de două ori procesele intentate la Curtea de Apel București pentru revocarea acestei măsuri restrictive.
Propunerea legislativă în discuție a fost inițiată în data de 11 iunie 2024 de deputatul USR Emanuel Ungureanu și vizează introducerea, după articolul 37 din Legea 14/1992, a unui alineat nou, 37 indice 1, conform căruia „cadrelor militare și angajaților civili din cadrul Serviciului Român de Informații li se interzice desfășurărarea oricăror activități de consultanță sau asistență, fie direct, fie prin intermediul unor entități juridice, companii private sau organizații non-guvernamentale, pentru o perioadă de 20 de ani de la data încetării activității”.
Șase entități ale statului spun că nu se poate
Acest proiect de lege pare să fi creat ceva spaimă în rândul instituțiilor abilitate, deoarece, la unison, toată „suflarea” care este îndrituită să avizeze sau să exprime puncte de vedere pe marginea acestui demers a stabilit că această lege nu trebuie să existe.
Concret, la data de 24 septembrie 2024, Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților și Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații au emis un raport comun asupra acestei inițiative legislative, evident, de respingere. În documentul citat, se precizează că, la întocmirea prezentului raport, Comisia permanentă a avut în vedere șase avize și puncte de vedere emise de instituțiile avizatoare.
În acest sens, se citează avizul nefavorabil al Consiliului Legislativ din 21 iunie 2024, avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social din 19 iunie 2024, punctul de vedere al Guvernului României din 22 iulie 2024 prin care transmite că Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative, avizul nefavorabil al Consiliului Suprem de Apărare al Țării din data de 22 august 2024, avizul nefavorabil al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale din 11 septembrie 2024, precum și avizul nefavorabil al Comisiei Permanente a Camerei Deputaților și Senatului în Domeniul Securității Naționale din data de 2 septembrie 2024.
Raport de respingere, adoptat în unanimitate
În același document se precizează că propunerea legislativă a fost analizată în ședința respectivă de cele două comisii raportoare. „Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 11 septembrie 2024 și a înaintat un raport preliminar către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații cu soluția de respingere. La dezbateri a participat și un reprezentant al Serviciului Român de Informații”, scrie, negru pe alb, în respectivul raport.
Mai departe, la data de 24 septembrie 2024, membrii Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună Plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a acestei propuneri legislative.
Acest raport este semnat de președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, deputatul PNL Laurențiu Leoreanu, și de președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, senatorul liberal Ioan Cristian Chirteș.
Interesant este că membrii acestei comisii care au votat în unanimitate pentru respingerea legii propuse sunt deputatul PSD Florin Silviu Hurduzeu (vicepreședinte), deputatul UDMR Csoma Botond (secretar), deputatul AUR Georgel Badiu, deputata PSD Oana Consuela Florea, deputatul USR Teodor Lazăr, deputatul PSD Silviu Nicu Macovei, deputatul PNL Iulian Alexandru Muraru și deputatul PNL Răzvan Sorin Prișcă.
Consiliul Legislativ: Se încalcă dreptul la muncă
Însă, aceștia nu sunt singurii care au pus umărul pentru desființarea legii propuse. Spre exemplu, Consiliul Legislativ, sub semnătura președintelui Florin Iordache, a înaintat Camerei Deputaților avizul negativ nr. 644 din 21 iunie 2024, în care susține că „soluția legislativă nu este temeinic fundamentată”, că „un proiect de act normativ trebuie să instituie reguli necesare și previzibile” și că „nu rezultă că expunerea de motive a fost precedată de o activitate de documentare și analiză științifică pentru cunoașterea temeinică a relațiilor economico-sociale reglementate”.
În avizul în cauză se mai arată că „neclaritatea, imprecizia și lipsa de previzibilitate a reglementării pot aduce atingere unor principii constituționale care stau la baza respectării unuia dintre drepturile fundamentale, respectiv dreptul la muncă, dar și a legături juridico-politice dintre cetățeni și statul care trebuie să se asigure că acest drept nu este îngrădit”. De asemenea, Consiliul Legislativ adaugă că „trebuie analizat dacă se încalcă prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei”, subliniind că „interdicția cadrelor militare și angajaților civili din cadrul SRI să desfășoare acest tip de activități timp de 20 de ani este susceptibilă să aducă atingere articolului 16 din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii”.
În același aviz, se mai susține că „este afectat și articolul 47 din Constituție privind nivelul de trai și dreptul la muncă”.
CSAT, sub semnătura șefului Departamentului Securității Naționale, înfierează propunerea legislativă
Nu doar Consiliul Legislativ a avut un astfel de punct de vedere. Consiliul Economic și Social, sub semnătura președintelui Bogdan Simion, a emis, la rândul său, avizul nefavorabil nr. 4109 din 19 iunie 2024, în care precizează că „propunerea legislativă nu definește sensurile sintagmei «prestarea de activități de consultanță sau asistență» și nici domeniul de aplicare, astfel încât acest demers ar genera o limitare a dreptului constituțional la muncă, fără să existe o contraprestație din partea statului. Spre exemplu, un consilier juridic angajat la Serviciul Român de Informații ca personal civil, dacă își încetează activitatea prin demisie, nu va mai putea presta activitatea de consiliere juridică pentru nicio altă persoană juridică timp de 20 de ani”.
CES mai arată că „propunerea legislativă nu explică suficient de ce această interdicție se aplică doar foștilor angajați ai SRI și nu tuturor serviciilor de informații din România sau foștilor angajați din instituții ale statului care, prin considerarea funcției deținute, au avut acces la secrete de stat. De asemenea, propunerea nu face diferențiere între a divulga un secret de stat și a acționa în vederea obținerii unor câștiguri economice pe baza secretelor de stat, dar fără divulgarea acestora”.
Contrariați de lipsa definiției consultanței și asistenței
În poză, a băgat capul și Consiliul Suprem de Apărare al Țării, printr-un punct de vedere semnat de consilierul prezidențial Ion Oprișor (FOTO), șeful DepartamentuluI Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale.
Documentul, denumit aviz, datat 22 august 2024, precizează că CSAT nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, dar, deși recunoaște că „proiectul nu face obiectul avizării CSAT”, totuși, „având în vedere principiul colaborării loiale între instituțiile și autoritățile publice ale statului, inițiativa legislativă a fost supusă unei analize aprofundate, bazată pe legislația aplicabilă, coroborată cu punctul de vedere transmis de către Serviciul Român de Informații”.
În acest sens, CSAT este de părere că „dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”, că „sintagma «orice activități de consultanță sau asistență» este mult prea ambiguă, lipsită de claritate și previzibilitate și poate da naștere la interpretări eronate și discriminatorii” și că „activitățile de consultanță și asistență sunt legale și constituționale atât timp cât nu au legătură cu activitatea profesională desfășurată anterior de angajații SRI și nu implică utilizarea informațiilor confidențiale la care au acces”.
Potrivit avizului CSAT, „lipsa unei definiții clare a termenilor «consultanță» și «asistență» poate duce la abuzuri și interpretări diferite din partea autorităților, afectând, astfel, drepturile fundamentale ale indivizilor. Propunerea este discriminatorie și prin obiectul vizat, respectiv exclusiv personalul SRI, în condițiile în care, potrivit Legii nr. 51/1991, SRI nu este singurul serviciu de informații. Proiectul instituie interdicții atât pentru angajații civili, cât și pentru militari. La nivelul SRI, angajații civili nu au acces la informații clasificate sau sensibile, a căror dezvăluire ar putea aduce prejudicii sau care ar putea prezenta un risc pentru securitatea națională”.
Guvernul se spală pe mâini
La rândul său, Guvernul României, sub semnătura premierului Marcel Ciolacu, a remis Parlamentului un punct de vedere, având numărul 6948 din 22 iulie 2024, prin care se spală pe mâini de această poveste și precizează că „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.
Cu toate acestea, Executivul notează, în cuprinsul documentului respectiv, că este de părere că „nu au fost respectate criteriile legale pentru redactarea expunerii de motive” și că „Guvernul consideră că interdicția nu trebuie să fie nelimitată, ci, mai degrabă, să vizeze consultanța cu privire la domeniile de activitate și informațiile de care persoana a luat cunoștință în timpul desfășurării activităților de serviciu, în concret, cele privind securitatea națională”.
Inițiatorul, lăsat aproape singur în acest demers
Pe lângă aceste instituții și numele persoanelor care au semnat respectivele documente prin care acest proiect de lege se propune a fi respins, mai există două avize, cu același obiectiv. Este vorba despre avizul negativ adoptat cu majoritate de voturi de Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, emis la data de 11 septembrie, sub semnătura deputatului Iusein Ibram, dar și de avizul negativ emis, sub semnătura lui Eugen Bejinariu, la data de 2 septembrie 2024, al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului în Domeniul Securității Naționale. Ambele avize negative au fost adoptate cu votul majorității membrilor celor două comisii.
Spectaculos, în cazul acestei propuneri legislative, este că a fost inițiată de senatorul USR Emanuel Ungureanu și este susținută cu semnături de doar alți doi colegii. Este vorba despre deputații USR Diana Stoica și Andrei Miftode.
Raportul înaintat Plenului Camerei Deputaților, cu propunerea de respingere, adoptat în unanimitate, nu a analizat niciun fel de amendamente, deoarece nimeni nu a depus un astfel de amendament prin care, spre exemplu, putea fi propusă diminuarea termenului de interdicție de 20 de ani sau însușirea observațiilor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social sau Consiliului Suprem de Apărare al Țării.