La o privire mai atentă însă vedem că 65% dintre aceste investiții sunt abia la început de drum, în faze de intenție, proiectare sau autorizare. Asta face ca 3 din 5 unități medicale să există doar pe hârtie, iar dintre cele care au trecut de etapa de „idee”, puține au fost finalizate, arată o analiză construct-intelligence.ro. Spitalele românești încă se proiectează masiv, dar se finalizează greu și puține. Doar 1 din 13 proiecte începute în 2025 este deja livrat (≈7,6%). Pe lista proiectelor medicale cu mari întârzieri se numără și cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar unele dintre ele vor rata banii europeni, pentru că nu vor putea fi terminate până anul viitor.
România nu duce lipsă de promisiuni în ceea ce privește îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii medicale și în special a celei spitalicești. În realitate, multe dintre aceste spitale noi rămân doar în faza de plan. „În timp ce promisiunile se multiplică în planșe, pacienții continuă să aștepte în spitale vechi, iar constructorii - în licitații blocate”, arată analiza citată.
Doar 47 de proiecte finalizate
Dintre cele 631 de proiecte analizate, 409 proiecte sunt încă în faze incipiente la mijlocul anului (intenție, proiectare, autorizare), ele reprezentând 65% din totalul proiectelor. Valoarea lor se ridică la suma de 19,21 de miliarde de lei. Doar 127 de proiecte au intrat deja în lucru, ele având o valoare cumulate de 15,46 de miliarde de lei, în timp ce 47 de proiecte sunt în faza de pregătire pentru începerea lucrărilor, ele având o valoare de 1,71 de miliarde de lei. Din cele 631 de proiecte, doar 47 erau finalizate complet la mijlocul anului, ele având o valoare de 361 de milioane de lei, adică sub 1% din valoarea totală.
Ce tip de lucrări domină?
- 328 sunt construcții noi;
- 202 sunt renovări și reparații;
- 101 sunt proiecte de extindere/modernizare;
Acestea date arată că deși renovarea rămâne o prioritate, construcțiile noi domină, ceea ce demonstrează că rețeaua existentă e depășită și e nevoie de infrastructură de la zero.
4-5 spitale vor rata finanțarea prin PNRR
În prezent, se află în construcție 14 spitale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cele 19 stabilite inițial să fie finanțate prin acest mecanism, iar autoritățile caută soluții pentru a accelera lucrările, astfel încât să finalizeze cât mai multe dintre acestea până la termenul-limită din 2026. „Sunt 14 șantiere pe care ne bazăm în negocierea care urmează cu Comisia Europeană”, spune noul ministrul al Sănătății, Alexandru Rogobete. Lucrările la unele dintre aceste spitale sunt întârziate, iar câteva dintre ele cel mai probabil că vor rata finanțarea din PNRR. Ministerul Sănătății vrea acum să mărească efectivele de muncitori, ca o soluție pentru accelerarea proiectelor. Recent, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că 4-5 spitale din cele 14 aflate în lucru au șanse foarte mari să nu fie construite până anul viitor. Asta nu va însemna că aceste spitale nu se vor construi și se caută deja surse alternative de finanțare, a dat asigurări ministrul Dragoș Pîslaru.
Cum arată realitatea
În prezent, multe spitale publice se află într-un stadiu avansat de uzură, iar în ultimii 25 de ani s-au construit prea puține spitale publice, cu atât mai puțin spitale publice de anvergură. Mai mult, dezvoltarea rapidă a tehnologiei în domeniul medical, a practicilor medicale și implicit nevoia de adaptare a normativelor existente (normative de proiectare a spitalelor, normative de siguranță la incendiu sau normele igienico-sanitare) la aceste noi tendințe impun realizarea de clădiri medicale compacte, modulare și flexibile la noi extinderi și la dotarea cu noi echipamente, în care actul medical să fie eficient și adaptat ultimelor standarde, iar tratarea pacientului să primeze. Conform standardelor europene, se recomandă înlocuirea substanțială a unei clădiri medicale după o perioadă de 30-50 de ani de funcționare. Principalele motive sunt: deteriorări structurale în cazul clădirilor de spital aflate în zone seismice; deteriorări ale rețelelor de instalații (media de viață a rețelelor de instalații din spitale este de 15-30 de ani); deteriorări ale finisajelor interioare din cauza uzurii accentuate în astfel de spații; deteriorări ale echipamentelor și deteriorarea condițiilor epidemiologice din cadrul spitalului (infecțiile nosocomiale devin imposibil de înlăturat, iar agenții microbieni care le determină devin tot mai rezistenți la soluții dezinfectante). România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată.
1,7 mld. lei prin Programul Sănătate
Pentru finanțarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii medicale, țara noastră are la dispoziție Programul Sănătate, finanțat din fonduri europene. În cadrul său au fost lansate finanțări de peste 1,7 miliarde de euro în acest an, iar numărul proiectelor se ridică la 250. Pe lista finanțărilor se numără dotarea și modernizarea cabinetelor de medicină de familie și școlare, modernizarea centrelor de transfuzie sanguine, dezvoltarea unităților pentru îngrijiri paliative, înființarea centrelor de sănătate mintală.