Cu chiu cu vai, Ministerul Agriculturii a reușit să încropească o schiță a Planului Național Strategic (PNS) în baza căruia România ar urma să primească, în perioada de programare 2023-2027, fondurile europene în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Proiectul a fost pus la sfârșitul săptămânii trecute în dezbatere de către minister și el deja a iscat primele nemulțumiri ale partenerilor economici şi sociali. Sunt în joc 16 miliarde de euro pentru fermieri și, potrivit termenelor specificate în document, o versiune finală de lucru a PNS 2023-2027 ar urma să fie gata până la sfârșitul lunii noiembrie, astfel încât el să poată fi predat Comisiei Europene până la finalul acestui an. Întârzierea cu care Ministerul Agriculturii vine cu o primă variantă a acestui plan pune sub semnul întrebării finalizarea lui în termenul asumat, mai ales că tot ministerul ne spune că ar urma să se poarte discuții, pe parcursul lunii noiembrie, cu peste 160 de entități cu rol important în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. În timp ce noi abia începem dezbaterile, Polonia a ajuns deja la a treia variantă de dezbatere a Planului Național Strategic.
În urma rezultatelor de la nivelul Analizei SWOT şi a Analizei nevoilor, PNS 2023 - 2027 își propune atingerea unor obiective foarte importante, care de zeci de ani sunt ratate de toate guvernele, deși ele țin chiar de siguranța națională. Într-o țară în care deficitul de produse agroalimentare a crescut cu 31% numai în primele șase luni ale anului, iar importurile au ajuns la 1,27 de miliarde de euro, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vrea să ne convingă că lucrurile se vor schimba radical în următorii ani, după ce singura „performanță” a mandatului său a fost agravarea situației din sectorul agroalimentar. De exemplu, prin PNS se dorește acum promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care să asigure securitatea alimentară, creșterea competitivității, precum şi a investițiilor în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată. În ceea ce-i privește pe fermieri, PNS propune îmbunătățirea poziției acestora în lanțul valoric și dezvoltarea zonelor rurale prin investiții de infrastructură la scară mică, îmbunătățirea veniturilor producătorilor agricoli și menținerea competitivității agricole a României la nivelul UE, cât și în raport cu statele terțe, sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generațiilor de fermieri. Promisiunile însăilate de Ministerul Agriculturii pe marginea PNS sună frumos, dar ele nu au în spate o analiză serioasă. Semănând mai degrabă cu o listă de promisiuni electorale, ele au toate șansele să devină un eșec, crescând numărul Planurilor Naționale Strategice eșuate.
Cum se vor împărți banii
Conform draftului publicat de Ministerul Agriculturii, din cele 15,9 miliarde de euro, bugetul pentru plăți directe din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) ar urma să fie de 9,98 de miliarde de euro, bugetul pentru intervenții sectoriale din FEGA, de 0,26 de miliarde de euro, iar bugetul pentru dezvoltarea rurală va avea o alocare bugetară de 5,65 de miliarde de euro. Din cele 9,98 de miliarde de euro, cei mai mulți bani, 4,69 de miliarde de euro se propune să se aloce pentru plățile pe baza schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS) - 47%, în timp ce pentru finanțarea agriculturii ecologice prin eco-scheme să se acorde 2,29 de miliarde de euro - 25%, iar pentru sprijinul cuplat, 1,49 de miliarde de euro - 15%. Din cele 5,65 de miliarde de euro alocate dezvoltării rurale, circa două miliarde de euro ar urma să fie direcționate pentru finanțarea proiectelor având ca obiectiv protecția climei, a mediului și bunăstarea animalelor, iar 2,79 de miliarde de euro sunt prinse la capitolul alte intervenții.
Sectorul forestier, finanțare infimă
Totalul alocării pentru domeniul forestier este de 73 de milioane de euro, dintr-un total de 15,90 de miliarde de euro, adică o alocare de 0,45%, atrage atenția Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România - Nostra Silva. Astfel, din totalul sumei de 2,59 de miliarde de euro alocate pentru mediu și climă, sectorul forestier este prins cu doar două măsuri: împădurire cu 25 de milioane de euro, și silvo-mediu, cu 48 de milioane de euro. Pe de altă parte, PNS nu prevede nicio măsură pentru compensații Natura 2000. De asemenea, nu este inclusă nicio măsură pentru accesibilizarea fondului forestier, depozite și tehnologii de exploatare. Astfel, per total, sumele alocate pentru măsura de silvo-mediu sunt reduse la 30% față de exercițiul financiar precedent. În opinia federației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să susțină reprezentarea sectorului pentru o finanțare corectă a acestuia în următorul exercițiu financiar al Planului Național Strategic, subliniind că „ar fi o greșeală enormă să rămână așa”.
Cum arată analiza SWOT
Dacă punctele forte ale agriculturii românești se pot număra pe degete, punctele slabe abundă. Numărul foarte mare al exploatațiilor mici (sub 5 ha) și forța lor economică scăzută, gradul de dotare tehnică redusă, slaba adaptare a fermelor la gestionarea riscurilor sau abandonarea activităților agricole din cauza veniturilor mici sunt numai câteva dintre aspectele negative pe care analiza le reține. Toate aceste probleme nu sunt noi, ele figurează ca puncte slabe în toate strategiile făcute pentru dezvoltarea agriculturii, dar până acum nu s-a reușit depășirea lor, ci din contră, în anumite cazuri chiar s-au agravat. De exemplu, zona rurală cunoaște un declin demografic și o îmbătrânire a populației, iar acest fenomen va continua să se accentueze în următorii ani.