Agenția Internațională pentru Energie a difuzat ieri raportul anual privind perspectiva energetică mondială (WEO-World Energy Outlook) care trage un semnal de alarmă privind investițiile insuficiente pentru atingerea obiectivelor asumate la nivel global pentru emisii zero carbon în 2050. Analiza este un document esențial pentru dezbaterea care va începe peste două săptămâni la Glasgow, în cadrul COP26 a ONU. Liderii lumii sunt avertizați că progresele apărute în promovarea „noii energetici” - baterii, hidrogen, vehicule electrice - sunt contracarate de „rezistența” combustibililor fosili. Petrolul, gazul și cărbunele asigură încă 80% din consumul final de energie, presând dramatic pe schimbările climatice, momentul de ireversibilitate asupra degradării planetei nefiind încă anulat. Energia pe hidrocarburi și cărbune, preponderentă în balanța mondială, este responsabilă pentru trei sferturi din agresiunea asupra climei. WEO menționează că în prezent angajamentele efective vor permite doar 20% din reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 pentru a menține încălzirea globală sub control. În decurs de zece ani, investițiile în proiectele de energie curată vor trebui să se tripleze pentru atingerea obiectivelor zero carbon în 2050.
Cine va da banii pentru tranziția energetică? Raportul citat nu poate impune soluții și pasează problema spre liderii lumii care, mereu și mereu, se angajează la marile întruniri că „vom face”, dar ajunși acasă își temperează ambițiile, constrânși de bugete. Pentru a înțelege amploarea efortului financiar, evaluarea WEO menționează suma de 3.500 de miliarde dolari necesară pentru a avea peste 30 de ani 1,6 miliarde de vehicule electrice și 240 de milioane de sisteme solare pentru producerea de energie. Noua energetică este, evident, un factor de creștere a costurilor la energie, cel puțin în perioada următorilor ani, când s-ar ciocni cu eliminarea centralelor pe cărbune și retragerea gazului natural. Or aceste costuri, dacă nu sunt „absorbite” în cheltuielile publice, vor fi pasate spre consumatorii care reacționează. Mișcarea „vestelor galbene” a arătat ce cutremur social se produce atunci când „taxele verzi” sunt trimise spre buzunarul celor cu venituri modeste.
Marele festival mondial al schimbărilor climatice de la Glasgow cade într-un moment cât se poate de prost pentru piața energiei, aflată sub presiunea prețurilor. Triplarea prețurilor la gaze, creșterea de cinci ori a cotațiilor la cărbune antrenează, în consecință, pe întreaga filieră, de la producție la consumator, facturi mari, de nesuportat pentru multe companii și milioane de familii. Sunt destul de greu de „digerat”, în aceste condiții, „avantajele” tranziției energetice spre sursele curate. Este un risc major ca efortul de convingere pe care îl fac susținătorii planurilor pentru „zero carbon” să fie „contaminat” de eșecul pe care l-au avut în unele țări campaniile de vaccinare.