Aceste lucrări vor putea fi făcute contra cost chiar de către angajații primăriei, potrivit unui proiect de lege înregistrat recent la Senat. Inițiatorii propun, de asemenea, ca reprezentanții autorităţilor publice locale să poată intra pe terenurile infestate, chiar dacă proprietarii sau deținătorii acestora se opun.
Propunerea legislativă pusă, marți, pe masa senatorilor vizează modificarea și completarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, iar semnatarii proiectului - 12 parlamentari USR și un deputat PNL – susțin că este necesară o nouă intervenție asupra acestei legi pentru a se îmbunătăţi procesul de curăţare a terenurilor infestate cu ambrozie, astfel încât timpii de aşteptare de la momentul sesizării existenţei buruienii până la îndepărtarea ei să fie diminuaţi.
Una dintre modificările propuse de inițiatori se referă la eliminarea datei-limită până la care proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole au obligaţia să desfăşoare lucrări de îndepărtare a ambroziei.
15 zile de la somația primăriei
În prezent, legea prevede ca aceste lucrări să fie făcute până la data de 30 iunie a fiecărui an, însă buruiana ambrozia a înflorit în ultimii ani în România în lunile august – septembrie.
„Întrucât este vorba de o plantă sălbatică, caracterizată printr-un proces de înflorire spontan, care se poate schimba de la an la an, considerăm că legea trebuie să oblige proprietarii sau deţinătorii de terenuri să îndepărteze această plantă oricând înfloreşte pe parcursul anului”, spun inițiatorii proiectului în expunerea de motive.
În schimb, proiectul introduce un sau în termen de 15 zile de la primirea unui avertisment din partea autorităţilor publice locale, în care proprietarii terenurilor trebuie să curețe locul de buruieni.
Lucrări contra cost
O altă modificare a legii 62/2018 dă posibilitatea celor care dețin terenuri să solicite autorităţilor administraţiei publice locale să facă aceste lucrări contra cost. „Proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole pot solicita efectuarea acestor lucrări de către autorităţile administraţiei publice locale”, stipulează proiectul legislativ, urmând ca modalitatea de plată a acestor lucrările de curăţare a terenului să fie stabilite de către autorităţile locale.
Însă, dacă deținătorii terenurilor infestate nu stârpesc ambrozia nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de primărie, inițiatorii propun ca reprezentanții autorităţilor locale să poată intra pe proprietățile respective pentru a le curăţa, intervenţia acestora făcându-se în baza unei ordonanţe preşedinţiale.
„În situaţia în care autorităţile locale, la expirarea termenului de 15 zile de la transmiterea avertismentului, constată că proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole nu au efectuat lucrări de curăţare a terenurilor infestate cu buruiana ambrozia, pot interveni pe terenurile infestate pentru a le curăţa. În toate cazurile în care proprietarul notificat (...) nu permite accesul pe terenul supus lucrărilor de intervenţie în vederea executării acestora de către autoritatea administraţiei publice locale, primarul solicită autorizarea instanţei judecătoreşti competente, prin ordonanţă preşedinţială, dată cu citarea părţilor”, conform documentului.
Conform legislației actuale, proprietarii de terenuri intravilane sau extravilane sunt obligați să desfășoare periodic lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei, iar cei care nu se conformează sunt pasibili de amenzi, începând cu jumătatea lunii iulie și până la finalul lunii octombrie. Persoanele fizice pot fi sancționate cu sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei, iar cele juridice, cu sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei.
Mai mult de jumătate de milion de români cu alergie la ambrozie
În ultimii ani, alergia la ambrozie a devenit o problemă de sănătate publică, aproape doi din zece români fiind alergici la polenul acestei specii de plantă, denumită ştiinţific Ambrosia artemisiifolia, iar numărul celor diagnosticați cu astfel de alergii este tot mai mare în fiecare an.
Potrivit unor date statistice invocate de inițiatori, doar în anul 2021 s-au înregistrat 138.615 cazuri noi de rinită alergică, boală care afectează în special tinerii cu vârste între 0-19 ani, aceştia reprezentând aproape 60% din totalul persoanelor diagnosticate.
Începând din luna iulie până în luna octombrie - perioada în care ambrozia înfloreşte - cei care suferă de alergie la ambrozie au ochii iritați, lăcrimează, strănută și au nasul înfundat, iar în unele cazuri apar şi erupţii pe piele ori se accentuează simptomele celor cu astm, cu dificultăți în respiraţie. Potrivit medicilor, cu cât concentrația de polen este mai mare, cu atât reacțiile alergice sunt mai agresive.
„În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puțin 4-5 ani. Sunt cazuri când vârsta de apariție a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar și copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozia. Se evidențiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozia, care afectează sănătatea unei largi categorii populaționale, care include și copii cu vârsta de sub 1 an”, potrivit Ministerului Sănătății.
Se estimează că peste 500.000 de persoane din România sunt alergice la polenul de ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecțiune care în timp evoluează spre astm.