Un consilier USB propune schimbarea radicală a structurii transportului în comun în Capitală, după ce o familie a fost agresată și tâlhărită de doi adolescenți. Incidentul a avut loc duminică dimineața, la ora 8:00, chiar în centrul Capitalei, la capătul tramvaiului 32. Propunerea este să se treacă la transport diferențiat, fără nicun fel de costuri suplimentare pentru RATB: 60% dintre mijloacele de transport ar rămâne cu plată, iar 40% ar deveni gratuite și ar ajuta forțele de ordine să intervină mai eficient.
Consilierul Sorin Ceacăr, de la primăria sectorului 4 al Capitalei, propune Muncipalității o schimbare de abordare a transportului în comun din București, astfel încât să se poată rezolva mare parte dintre problemele RATB. „Incidente precum cel de duminică sunt foarte multe, deși doar unele ajung să fie mediatizate. Sunt peste 300 de autobuze și troleibuze vandalizate în acest moment, care așteaptă reparații, iar vandalii nu sunt plătitori de abonamente RATB. Un transport diferențiat ar mulțumi pe toată lumea și s-ar putea face cu costuri zero”, explică Sorin Ceacăr. Tânărul consilier își argumentează propunerea prin faptul că în acest moment nu există alternativă pentru cei care doresc să plătească pentru un transport în comun civilizat.
Reprogramare a sistemului
„Problema mijloacelor de transport în comun în București se poate face într-un singur fel, pentru a fi benefică bucureștenilor și persoanelor aflate în tranzit în Capitală: prin transferarea a 40% dintre mijloacele de transport deja existente, pe fiecare linie supraterană, în zona de gratuitate, și păstrarea celorlalte cu plată”, se precizează în propunerea de proiect. Inițiatorul proiectului spune că numărul de călătorii plăptite ar putea crește cu peste 50%, în primele șase luni de la implementarea noului sistem, fără eforturi financiare suplimentare. Accesul în mijloacele de transport plătite ar trebui să se facă doar prin ușa din față, la fel ca în celelalte țări europene, astfel încât fiecare călător să-și poată valida, lângă șofer, cardul de acces. Astfel, cine ar dori să călătorească în Capitală în condiții civilizate, ar putea alege să plătească la RATB, iar cei care doresc transport gratuit ar avea la dispoziție exact aceleași linii ca și până acum, dar cu o capacitate restrânsă la 40%, astfel încât și controlorii Regiei și forțele de ordine să poată interveni cu mai mare ușurință, în eventuale incidente precum cel din weekend.
Investiție zero
RATB a făcut mai multe studii de impact în ultimii ani, dar nu s-a ajuns la o concluzie clară în privința nevoilor și a tendințelor călătorilor. Se cunoaște, însă, faptul că numărul de călătorii individuale sau abonamente rămâne aproximativ constant de la un an la altul, chiar dacă numărul călătorilor crește. Primăria Capitalei ar putea să aplice noul sistem fără un studiu prealabil, urmând să se facă toate calculele în funcție de plățile înregistrate direct în sistem, respectiv calculându-se creșterile înregistrate la vânzările de bilete și abonamente după primele șase luni de la implementarea noului sistem de transport în comun. „Pentru eficiența maximă a acestui sistem, gratuitatea trebuie să fie permisă exclusiv pe liniile declarate fără plată, iar restul liniilor de transport să fie plătite. Șoferii ar putea vinde bilete cu o călătorie, celor care nu sunt familiarizați cu transportul în București, iar la chioșcuri s-ar putea vinde abonamente, ca și până acum”, se mai precizează în propunere. Conform proiectului propus de consilierul USB, și numărul mijloacelor de transport în comun ar putea rămâne același. „Bucureștiul este sufocat de trafic, iar suplimentarea mijloacelor de transport în comun nu poate rezolva problema respectării unui orar clar de circulație, tocmai din cauza aglomerației de pe traseele autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor”, mai spune Ceacăr.
Prețurile călătoriilor nu ar trebui să fie majorate, pentru că plătitorii de călătorii RATB sunt foarte puțini, iar numărul lor ar putea crește după implementarea noului sistem, pentru că cele mai mari nemulțumiri actuale sunt ale celor care folosesc zilnic mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa spre locul de muncă. Aceștia sunt dispuși să plătească pentru a circula în condiții civilizate.