Bolnavii de diabet au surpriza că la întrebarea dacă pot mânca mai mult de 1-2 ouă pe săptămână să capete de la medic răspunsul că se face o excepţie dacă e pofta mare, se acceptă un ou în plus, dar trebuie să se renunţe la cana cu lapte din acea zi. Uimirea este că ouăle, laptele nu sunt dulciuri, de ce este restricţie şi la aceste alimente?
Lămurirea vine de la faptul că medicina a concluzionat că în diabet nu este doar o dereglare a metabolismului glucidelor, dulciurilor. În boala diabetică s-au perturbat şi metabolismul proteinelor şi metabolismul lipidelor, s-au debalansat mai toate procesele metabolice. Diabetul atacă mai ales vasele mari şi vasele mici. De aici şi afectarea multor organe, rinichii, ochii şi altele. În cazul nedumeririi expuse mai sus în rândul diabeticilor dieta prescrisă de medici prevede o limitare strictă a carbohidraţilor pentru a ţine în frâu glicemia, mai ales restricţia e cu litere de foc la dulciurile concentrate. Dar nu e cazul să se sară calul nici la proteine, prea multe alimente cu bagaj proteic, dar şi cu grăsimi duc la depunerea pe vase şi prejudicierea circulaţiei sanguine. Plus atenţionarea medicilor că diabeticul nu trebuie să se îngraşe. Suferindul de diabet are voie la un ou pe săptămână, aşa ca lux se permit şi două ouă. Dar dacă suferindul de diabet pofteşte şi pofteşte să se resfeţe, să zicem, cu o omletă din trei ouă, atunci el e obligat să nu bea paharul cu lapte “aprobat” de dieta în diabet. Tot aşa, diabeticul e îndemnat să consume brânzeturi degresate, să utilizeze lapte cu grăsimi puţine, să mănânce carne slabă. Să reamintim că bolnavul de diabet are voie doar doi cartofi de mărimea unui ou. Şi în niciun caz să se înfrupte din cartofi prăjiţi, care prin prăjire pierd apa şi se îmbogăţesc în carbohidraţi, ba mai rău, se îmbibă şi cu ulei, sursă de lipide. O altă indicaţie trebuie înţeleasă de diabetic. El are voie să mănânce fasole păstăi, dar nu prea i se permite fasolea boabe, bogată în carbohidraţi. Deşi sperietura multora se referă la pâinea care e bogată în carbohidraţii nedoriţi, totuşi o felie, două de pâine, mai ales neagră sunt chiar binevenite căci pâinea eliberează glucide încet, în câteva ore şi nu “explodează” cu glucoză precum ciocolata sau dulceţurile.
Ştiinţa a înăsprit exigenţa în privinţa nivelului glicemiei acceptat. Acum o vreme limita superioară admisă a glicemiei era 120 pe stomacul gol. Acum baremul superior admis al glicemiei a fost marcat de o severitate sporită, se acceptă o glicemie maximă de 110.