Primiți la discuții la prima oră, consilierii și-au expus cerințele, arătând că au inclusiv decizie judecătorească pentru plata integrală a salariilor care li se cuvin, dar sunt ignorați de mai mulți ani, însă cei doi secretari de stat care au binevoit să stea de vorbă cu ei le-au mărturisit că abia acum află care e situația lor. Dacă vor intra în grevă generală din ianuarie 2023, pentru refuzul Ministerului Justiției de a le plăti salariile calculate corect, situația condamnaților penal se va înrăutăți și statul va plăti pagubele.
Un consilier de probațiune, care gestionează anual situația a 350-400 de condamnați penal în libertate condiționată, merge cu tramvaiul sau cu „ia-mă nene” la penitenciare și la cei pe care trebuie să-i verifice și să-i consilieze. Nu are niciun fel de siguranță, nu are pază, iar uneori are șofer angajat, dar nu are mașină de serviciu. Așa se desfășoară activitatea din cadrul Ministerului Justiției, la un serviciu care gestionează anual peste 100.000 de condamnați penal cu pedepse cu suspendare sau care au fost liberați condiționat, dar și activitatea de evaluare pentru comisiile de liberare condiționată.
„Sunt consilieri de probațiune care trebuie să spele și pe jos la birou, pentru că nu au femei de serviciu angajate. Cine nu merge cu mașina personală și pe cheltuiala proprie la penitenciare sau la fiecare caz în parte, trebuie să facă autostopul uneori. La intrarea în penitenciare, oricine poate afla cine suntem, iar acolo mergem singuri, fără să ni se asigure paza și protecția. Multora dintre noi ni s-a întâmplat să fim atacați chiar de cei care ne-au recunoscut, în tramvai sau în microbuz, după ce am fost la comisii de liberare condiționată. Acestea sunt problemele pe care le avem, pe lângă faptul că salariile ni s-au calculat greșit în 2008 și s-a menținut până acum eroarea. De anul trecut, din decembrie, am trimis sute de adrese oficiale la minister și alte 400 către parlamentari, pentru a-i informa în legătură cu nevoia de corecție salarială. Doar în ultima lună am trimis zece adrese către Ministerul Justiției, pentru a le explica ce le cerem și de ce. Ieri dimineață, când doi secretari de stat ne-au primit la discuții, înainte de protest, ne-au spus că abia acum au aflat că noi nu vrem creșteri salariale, ci corecții, pentru banii care ni se cuvin”, a explicat, pentru Jurnalul, Andreea Faur, președinta Sindicatului Național al Consilierilor de Probațiune.
Prăbușirea încrederii în autoritatea statului
Sindicaliștii mai arată că această lipsă totală de interes a Ministerului față de această instituție care îi este subordonată și față de specialiștii care lucrează cu peste 100.000 de condamnați penal în fiecare an nu doar subminează autoritatea statului, ci le creează probleme celor care trebuie să facă evaluările și consilierea condamnaților în libertate. „Cum își imaginează domnul ministru că suntem tratați noi de cei cărora trebuie să le explicăm că nu trebuie să-și facă singuri dreptate, chiar dacă sunt agresați, ci trebuie să apeleze la sistemul de Justiție? Mai pot avea încredere în justiție acei oameni care văd în ce situație suntem noi? Dacă trebuie să consiliez o persoană violentă și să-i explic de ce nu trebuie să răspundă cu agresivitate, chiar dacă este atacată, ce va înțelege acea persoană, dacă vede că exact noi, cei care le spunem asta, suntem tratați așa de Ministerul Justiției?”, mai spune liderul de sindicat.
Consilierilor de probațiune li s-a promis că vor mai fi invitați la discuții și astăzi, pentru a se găsi o soluție la problemele lor. Secretarii de stat care au vorbit ieri cu reprezentanții sindicatului au cerut un răgaz de o zi pentru a se putea documenta, după ce nimeni nu a citit adresele oficiale din partea angajaților, timp de un an.
Din calcule reiese cât aduce Probațiunea la buget
În anul 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) raporta suma de 5.875 de lei cheltuieli de întreținere și de personal, reprezentând costul mediu lunar al unui deținut, în timp ce costul mediu lunar al unei persoane aflate în supravegherea sistemului de probațiune, în anul 2021, a fost de 107,58 de lei. Sistemul de probațiune a contribuit în mod direct la economiile pe care statul român le-a făcut prin evitarea despăgubirilor potențialilor petenți aflați în executarea pedepselor. Procesele câștigate la CEDO de petenții deținuți, privitor la condițiile improprii din sistemul penitenciar, însumează sume colosale, a căror contabilizare cumulativă pentru ultimii 20 de ani ar putea releva depășirea bugetului pe câțiva ani al întregului sistem sancționator din România, adică bugetul ANP și al Direcției Naționale de Probațiune, împreună.
Conform Raportului anual al ANP pe anul 2016, doar „în anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de CEDO pentru nerespectarea condițiilor de detenție, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 de euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 de euro și 10.000 de franci elvețieni, în perioada 2011–2016”.
„Probațiunea aduce și bani la stat. Taxele și impozite pe care persoanele supravegheate în libertate le virează la bugetul de stat, pe lângă reducerea majoră a cheltuielilor de executare, aportul direct se reflectă și în veniturilor încasate de la persoanele aflate în evidența sistemului de probațiune, prin taxele și impozitele aduse la bugetul de stat, 40% având contract de muncă. Astfel, pe 2021, Probațiunea a adus statului circa 400.000.000 de lei, iar pentru corecția salarială ar trebui alocat 4.333.529 de lei lunar, de anul viitor”, mai spune Andreea Faur.
Greva consilierilor de probațiune va afecta mai ales comisiile de liberare condiționată și minorii care primesc pedepse privative de libertate, dar trebuie să fie supravegheați, evaluați și consiliați permanent. Dacă aceste lucruri nu se întâmplă, se încalcă legea, iar ei pot da statul în judecată, arătând că nu li s-au respectat drepturile.